Traim intr-o lume pe fuga. Reperele sunt in miscare, valorile nu mai sunt recognoscibile, conventiile sunt respinse. Astfel, a forma s-a transformat in a deforma, iar a informa a devenit a manipula. In fata ofensivei modelului consumatorist, familia se preda, scoala nu se adapteaza, statul se evapora. In aceste conditii, a fi roman a devenit o problema. Afirmata formal, cu un ceremonial greoi de comemorare, identitatea nationala incepe sa semene, ceea ce l-ar oripila pe Maiorescu, cu o forma fara fond. Pentru linistea politicienilor, sondajele de opinie indica cifre multumitoare: romanii sunt mandri de identitatea lor. Odata in plus, democratia sondajelor poate fi deformata. Raspunsurile de coniventa nu dau seama despre sentimentul neputintei nationale. Masurand temperatura opiniei, sondajele trebuie interpretate prin corelarea datelor, nu doar prin prezentarea izolata a unora. Caci desi sunt mandri, romanii nu sunt foarte increzatori in viitor.
Patriotismul de opereta, demagogia de mahala, discursul politic din fuga Mercedesurilor puterii au intarit aceasta stare de spirit. Fractura initiala dintre o Romanie prooccidentala si una orientalizata s-a accentuat in mod artificial. Vulgaritatea emanata de mizeria tranzitiei combinata cu simulata economie de piata au profitat de lipsa reperelor pentru a instaura o dictatura perversa: smechereala. Smecherul este un personaj simpatic, amoral, descurcaret. A te descurca inseamna astazi a exista, a conta, altfel spus, a fi. Pentru smecher identitatea nationala este balast. Trebuie aruncata.
Frica de a fi roman intr-o lume in schimbare are reflexe mioritice. Neincrederea in ceilalti este un simptom al degringoladei morale a tranzitiei. Comparativ cu celelalte state europene, facem nota aparte. In ce priveste mandria de a apartine comunitatii nationale, datele Eurobarometrului 62 ne incadreaza intr-o categorie alaturi de spanioli sau danezi: jumatate foarte mandri, o treime mandri si o zecime nu sunt mandri de identitatea lor nationala. Dar cauzele difera, iar asemanarea statistica nu are acelasi fundament identitar. Traind la periferia Europei, intr-o tara saraca si corupta, avem un triplu sentiment de marginalitate: politica, economica si culturala. Pe de alta parte, nu suntem la fel: dupa acelasi Eurobarometru, cei mai mandri de identitatea lor romaneasca sunt cei care traiesc in regiunile de Vest, Nord-Vest si Sud, pe cand cei din regiunea Centru si Sud-Est au o orientare mai degraba europeana, cei din Sud-Vest si Nord-Vest se simt si romani si europeni, dar cu masura, iar cei din Bucuresti si Nord-Est dau seama despre o orientare european-nationala mai intensa. Situatia economica, traditia istorica, dinamica culturala, perspectivele personale duc spre raspunsuri diferite la chestiunea identitatii.
A te fi nascut in Romania le pare multora un blestem. Nu este insa o concluzie personala, ci rezultatul inactiunii. In timp ce politicienii sarbatoresc natiunea, aceasta sta sa se destrame. Dominatia prostului gust, promovarea facilului, obsesia profitului pe termen scurt au afectat temeliile identitatii. Respingerea romanitatii incepe prin macelarirea televizata a limbii. Limba romana a fost detronata de invazia barbarismelor in numele unei civilizatii ce nu poate fi decat mimata. Dispretul fata de limba romana se traduce apoi in refuzul produselor romanesti. Cazul Daciei Logan este relevant. Produsa pentru un public mediu, masina a fost un succes de piata. De neinteles. Un produs romanesc nu poate fi bun. E impotriva logicii. Asa ca testul EuroNCAP a fost momentul restabilirii adevarului. Formule de genul -Dacia Logan a fost facuta zob- au fost folosite cu vadita satisfactie. Un exemplu intre multe altele de manipulare (involuntara?). Caci daca ar fi existat interes pentru informare si nu prejudecati, atunci de la adresa de Internet a European New Car Assessment Programme s-ar fi putut afla ca trei stele au obtinut in sesiunile anterioare si Alfa Romeo 147, Citroen Xara 1,4, iar Ford Escort 1,6 LX sau Honda Civic s-au situat la doua stele. Placerea de a demasca un produs romanesc, deci fraudulos, nu a putut fi insa inhibata.
Recuperarea sentimentului demnitatii nu sta in recompunerea politica a trecutului, ci in refacerea prezentului si mai ales in prefigurarea viitorului. Fara un viitor previzibil, sentimentul umilintei va supravietui dincolo de artificiile de circumstanta ale politicienilor.
Cristian Pirvulescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
