Home Special Schimbari pe harta lumii

Schimbari pe harta lumii

DISTRIBUIŢI

Unda de soc a cutremurului de la 11 septembrie s-a propagat in intreaga lume, antrenand schimbari rapide si semnificative. Un an mai tarziu, harta lumii arata diferit, cu toate ca doar o mica parte a acestor modificari a avut un caracter istoric, asa cum se prezicea in septembrie trecut. In rest, lucrurile nu au facut altceva decat sa isi urmeze cursul, este adevarat cu o viteza mai mare decat in mod obisnuit.

SUA

Dupa ce a inregistrat cote record ale popularitatii si a intrat in istorie cu noua doctrina a atacului preventiv, presedintele Bush se confrunta acum cu voci critice din ce in ce mai puternice in ceea ce priveste campania impotriva Irakului. Iar alegerile din noiembrie, pentru Congres, nu ii fac viata mai usoara, democratii folosindu-se de cele mai mici greseli pentru a castiga puncte electorale.

Punctul slab al Administratie Bush ramane economia, dificultatile celui mai puternic stat din lume fiind agravate de fraudele corporatiste, care au dat o grea lovitura marilor companii de pe Wall Street si increderii in modul de viata american.

Economia americana era in recesiune inca dinaintea atacurilor. Inchiderea, pentru cateva zile, a pietelor financiare si paralizarea activitatilor companiilor aeriene au afectat pietele bursiere. In prezent, nivelul investitiilor ramane modest, iar cresterea economica – lenta, in timp ce rata somajului se ridica la 4,9%.

EUROPA

In pofida unor critici interne, premierul britanic, Tony Blair, l-a sprijinit total pe Bush in campania antitero si o face in continuare in cazul Irak. Guvernul de la Londra a introdus noi legi pentru prevenirea terorismului, ce contrazic Conventia Europeana pentru Drepturile Omului. Italia vine imediat dupa Marea Britanie in ceea ce priveste o eventuala actiune impotriva regimului Saddam Hussein. Desi s-au ferit sa critice in vreun fel interventia din Afganistan, ba chiar au contribuit la desfasurarea acesteia, Germania si Franta se situeaza de cealalta parte a baricadei in ceea ce priveste noile planurile militare ale Statelor Unite.

Referitor la situatia economica de pe continent, aceasta a avut de suferit, la fel ca SUA, din aceleasi cauze care au condus la scaderea drastica a increderii investitorilor si la caderea pietelor financiare. In pofida interventiei Bancii Europene Centrale, revirimentul economic a fost lent. Cele mai mari probleme le are Germania. Franta, Italia si Portugalia se confrunta cu spectrul depasirii deficitului bugetar de 3%, impus la nivelul Uniunii Europene prin Pactul de Stabilitate. Cresterea economica a fost mai puternica in tari oarecum periferice, precum Irlanda si Spania, care se confrunta insa cu o rata ridicata a inflatiei.

RUSIA

Primul care i-a telefonat lui Bush la 11 septembrie pentru a-si exprima condoleantele si suporter neconditionat al razboiului antitero, presedintele Putin a fost principalul beneficiar al noilor realitati si relatii geostrategice.

El nu le-a facut dificultati americanilor in ceea ce priveste campania din Afganistan, pe vremuri -ograda- Rusiei. La fel ca India si Israel, Rusia s-a folosit de campania antitero in scopuri personale, in special impotriva -rebelilor- ceceni, fara a mai intampina opozitia acerba a Occidentului. In schimb, Putin si-a moderat criticile cu privire la scutul spatial american. Bush a fost primit cu bratele deschise la Moscova si Sankt Petersburg.

Recompensele primite de Rusia: acordarea statutului de membru cu drepturi depline al G8 si promisiuni pentru integrarea in OMC, echivalentul unei pozitii economice mai solide pe plan international.

Rusia spera sa obtina de asemenea noi imprumuturi din partea FMI si a Bancii Mondiale, care sa o ajute sa se mentina pe panta economica ascendenta pe care s-a inscris datorita masurilor adoptate din 1998 si a cresterii pretului petrolului.

Printre controversele ruso-americane inca existente: tratamentul aplicat -axei raului- (Iran, Irak, Coreea de Nord).

Japonia

Japonia era deja in recesiune economica inaintea atentatelor din septembrie trecut. Socul atacurilor a inrautatit lucrurile pentru urmatoarele trei luni, dupa care statul asiatic s-a angajat pe un dificil drum al revenirii economice. Marile probleme raman: slabirea dolarului afecteaza economia japoneza, somajul este de 5,3%. Totodata, lupta antitero a distras atentia Guvernului de la Tokyo de la punerea in aplicare a reformelor economice stringente.

Orientul Mijlociu

Israelul s-a folosit de razboiul antitero pentru a-si argumenta propriile campanii declansate impotriva palestinienilor – caracterizati drept teroristi, nu luptatori pentru independenta natiunii. Presedintele Bush a acceptat pozitia israeliana, cerand totodata schimbarea conducerii palestiniene si crearea unui stat palestinian. Gruparile palestiniene de genul Hamas, Jihadul Islamic sau Brigazile Al-Aqsa au continuat atacurile impotriva tintelor israeliene, inclusiv civile. Urmare unei serii de interventii in forta, care au presupus asedierea Bisericii Nativitatii si o controversata batalie in tabara de refugiati de la Jenin, caracterizata pe alocuri drept genocid, armata israeliana a reocupat teritoriile palestiniene. Sperantele de semnare a unui acord de pace sunt mai indepartate ca oricand.

Impactul economic al escaladarii conflictului israeliano-palestinian a fost devastator: somajul a ajuns la 50% in teritoriile palestiniene, iar rata saraciei, la 70%. Costurile razboiului au facut o gaura destul de mare in bugetul statului evreu, fapt care a contribuit la scaderea increderii investitorilor. Economia israeliana se afla acum in prima perioada de recesiune din ultima jumatate de secol.

In ceea ce priveste statele arabe din regiune – dintre care unele, precum Arabia Saudita sau Egiptul, aliate traditionale ale Statelor Unite -, acestea s-au unit recent impotriva Americii, avertizand ca o campanie antiirakiana ar -deschide portile iadului-. Sauditii au inceput sa isi goleasca conturile deschise in SUA si au cerut americanilor sa se retraga din bazele de pe teritoriul tarii lor, lipsindu-i astfel de o importanta pista de lansare a razboiului.

Pakistan si India

Cedand presiunilor americane, presedintele pakistanez Pervez Musharraf a sprijinit in cele din urma razboiul impotriva regimului taliban – pe care il sustinuse anterior – si a luat masuri impotriva fundamentalistilor islamici.

Kashmirul a starnit un schimb de replici extrem de dure cu India, fapt care a condus la temeri privind izbucnirea unui conflict nuclear. Problema a fost in cele din urma aplanata.

Economia pakistaneza se afla intr-o situatie dificila inca dinainte de 11 septembrie, din cauza datoriei externe uriase (35 miliarde de dolari), a incetinirii reformelor economice si a sanctiunilor americane. Desi probleme raman, situatia economica se imbunatateste in special datorita cooptarii in alianta antitalibana. Ajutoarele de la FMI s-au materializat, concesiile comerciale au condus la cresterea exporturilor, iar programul de restructurare economica incepe sa capete forma.

Afganistan

Afganistanul a suferit cele mai mari transformari ca urmare a razboiului american antitero. Aceasta, deoarece a fost condus de un regim taliban instalat cu forta si nerecunoscut la nivel international, care a acordat sprijin luptatorilor Al-Qaida si liderului acestora, Ussama bin Laden.

Dupa alungarea de la putere a talibanilor, a fost instalat un nou Guvern, condus de Hamid Karzai, confirmat de Loya Jirga – consiliu tribal. Transformarea sociala a fost semnificativa, iar tara este in curs de reconstructie, cu sprijin extern. Luptele dintre diverse factiuni avide de putere raman insa o mare problema. Alegeri sunt programate pentru 2004.

Una din cele mai sarace tari din lume pe vremea regimului taliban, Afganistanul reprezinta o adevarata provocare in ceea ce priveste reconstructia.

Asia de Sud-Est

Filipine a fost locatia-surpriza a celei mai importante desfasurari de forte americane, cu exceptia Asiei Centrale, din razboiul impotriva terorismului. Peste 1.000 de trupe au fost trimise acolo pentru a lupta impotriva amenintarii reprezentate de gruparea musulmana Abu Sayyaf si a antrena fortele locale. Numarul militarilor va fi redus semnificativ pana la sfarsitul anului.

Indonezia – cel mai mare stat musulman din lume – este o alta sursa de ingrijorare pentru SUA.

Inainte de criza financiara din 1997, Asia de Sud-Est era supusa unui important proces de restructurare corporatista si guvernamentala. Prosperitatea regiunii este legata in principal de exporturi. Sectorul manufacturier, care acopera nevoile pietei americane, a fost cel mai grav afectat dupa 11 septembrie. Scaderi semnificative au fost de asemenea inregistrate in industria turistica. Ambele sectoare au inceput sa isi revina, in pofida reducerii investitiilor straine.

America de Sud

Criza economica cu epicentrul in Argentina – care trece prin cea mai neagra perioada din istoria sa – a lovit si Brazilia, Uruguay si Paraguay. Economia argentiniana a inregistrat o scadere spectaculoasa, ca urmare a incapacitatii de a plati datoria externa, iar jumatate din populatia tarii traieste sub limita saraciei. Criticile tintesc catre programul drastic impus de Guvernul de la Buenos Aires, la presiunile Fondului Monetar International.

Uruguay si Brazilia au primit ajutor din partea FMI, in timp ce Argentina nu a indeplinit conditiile minime pentru a-i fi acordata o transa salvatoare.

Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.

Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.