Societatile de asigurari nu sunt pregatite pentru cutremur

– Un seism puternic ar putea afecta peste 2,5 milioane de cladiri, in 22 de judete, adica mai mult de jumatate din totalul la nivel national – Estimand eforturi financiare de ordinul miliardelor de dolari, asiguratorii si reasiguratorii cer autoritatilor sa formeze un sistem integrat de protectie antiseismica

Seful Laboratorului pentru Evaluarea Riscului Seismic si Prevenirea Dezastrelor din cadrul INCERC Bucuresti, dr. ing. Emil-Sever Georgescu, a realizat un studiu privind pregatirea pentru cutremur a societatilor de asigurari, in care se arata ca, din totalul cladirilor existente, mai mult de jumatate ar putea fi afectate, impunand societatilor de asigurari si celor de reasigurari eforturi financiare de ordinul miliardelor de dolari. Dintre cele 7,65 milioane de locuinte/apartamente numarate la recensamantul din 1992, daca se vor institui masuri de asigurare obligatorie, -un seism din Vrancea va genera cereri de despagubire in aproape 50% din teritoriu, trebuind sa se intre in fiecare apartament sau casa din 22 de judete (peste 2,5 milioane cladiri)-.

Seismul -de noapte-, de doua ori mai pagubos decat cel -de zi-

Autorul studiului a luat in calcul doua tipuri de scenarii de cutremur: unul pe timp de noapte (ora 21.00) si unul pe timp de zi (ora 13.00). In primul caz, -peste 450.000 de locuitori se pot afla in cladiri care depasesc gradul trei de avariere (construite inainte de evenimentul din 4 martie 1977); dintre acestia, pot fi considerati captivi in cladire (in functie de caracteristicile constructiei) un total de 95.000 persoane, dintre care 54% in cladiri inalte; se pot produce peste 6.500 de pierderi de vieti, peste 16.000 de raniti grav, concentrati in cladirile inalte realizate pana in 1977-.

Pierderile de vieti omenesti pot fi mult mai ridicate, ca urmare a lipsei de eficienta in tratarea ranitilor, cauzate de avarierea spitalelor. In schimb, scenariul de cutremur pe timp de zi prezinta riscuri reduse la 54% comparativ cu cele care corespund cutremurului pe timp de noapte.

De asemenea, investigarea tehnica si evaluarea exacta a pagubelor suferite de fiecare apartament sau cladire in parte va fi extrem de dificil de facut, din cauza numarului ridicat de cazuri care trebuie supuse analizei, raportat la numarul scazut de personal de specialitate. Durata estimata pentru evaluarea pagubelor ar putea sa se intinda chiar pana la 40 de zile de la sesizarea avariilor, ca urmare a crizei de inspectori cu care se confrunta societatile romanesti de asigurari. In Romania exista intre 60.000 si 180.000 de cladiri sub P + 4, ceea ce ridica serioase semne de intrebare cu privire la capacitatea de a rezolva inspectia in mai multe localitati intr-un interval de timp rezonabil.

Sistem integrat de protectie antiseismica

Avand in vedere efortul financiar urias pe care ar trebui sa-l faca in urma unui seism puternic, asiguratorii si reasiguratorii au solicitat in repetate randuri instituirea unor norme de proiectare antiseismica si de calitate mult mai stringente pentru constructiile noi, instituirea unui sistem de certificare a calitatii structurilor noi, analiza de nivel avansat privind hazardul seismic si stabilirea unui catalog de tarife necesar in hotararea primelor de asigurare.

Asiguratorii propun doua trepte de despagubire: asigurari obligatorii ieftine cu limita redusa de despagubire, respectiv asigurari facultative, pentru pierderi mai mari. In ceea ce priveste reasigurarea, aceasta ar trebui sa provina, in opinia directorilor celor mai multe societati de asigurari, din surse publice sau cel putin din surse private (nationale si internationale), dar garantate guvernamental. Cu alte cuvinte, societatile de asigurari vor sa-si asume un risc minim, chiar daca incaseaza bani de la asigurati.

Romania este un caz special

Marimea si ponderea zonelor cu risc seismic si vulnerabilitatea constructiilor -creeaza conditii pentru pierderi potentiale extinse, atat pentru asigurati, cat si pentru asiguratori si, din acest punct de vedere, tara noastra reprezinta un caz unic-, considera autorul studiului citat.

Astfel, pentru a evita un impact economic si social major al unui viitor cutremur puternic cu epicentrul in Vrancea in primul deceniu al secolului XXI, in Romania este necesar un sistem de control si certificare a calitatii, o evaluare a pierderilor potentiale, potrivit experientei celor mai avansate tari din zone seismice. Aceasta pentru ca, vorba secretarului de stat in Ministerul Administratiei Publice, Ilie Stefan, -vrem, nu vrem, cutremurul vine!-.