UE, intre necesitatea cresterii productiei de energie si rigorile tratatului Euroatom

După nefericitul eveniment de la Cernobal, din aprilie 1986, statele nu au mai avut curaj să dezvolte domeniul energiei nucleare. Chiar dacă este recunoscută ca fiind una dintre cele mai nepoluante energii, în cazul accidentelor efectele sunt, după cum ştim, catastrofale. După o perioadă lungă de stagnare impusă în domeniu în urma teribilului accident, Finlanda a fost prima ţară europeană care a decis, la sfarşitul anului 2004, realizarea unei noi unităţi nucleare la Olkiluoto, respectand toate canoanele cerute de legislaţia în vigoare, potrivit informaţiilor Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF).

Acum subiectul valorificării acestui tip de energie se află în dezbatere în foarte multe state, inclusiv în Romania. Guvernele din SUA, Marea Britanie, Republica Korea, China relansează importante programe pentru dezvoltarea energeticii nucleare, oferind sprijin politic şi financiar potenţialilor investitori. Şi în Polonia a fost adusă în dezbatere publică necesitatea elaborării şi aprobării în parlament a unui program naţional de energetică nucleară. Potrivit MEF, energetica nucleară este recunoscută de Consiliul Mondial al Energiei ca fiind din grupa tehnologiilor industriale -cu emisii zero-. OECD a publicat în anul 2005 valorile emisiilor de gaze cu efect de seră ale diverselor tehnologii energetice, luand în considerare întreg lanţ de la producerea materialelor şi echipamentelor energetice şi pană la construcţia şi exploatarea pe durata de viaţă a instalaţiilor energetice.

Franţa are cea mai mare producţie

În întreaga lume există 440 de centrale nucleare, care produc 16% din totalul energiei consumate. Dintre acestea, 145 se află pe teritoriul Uniunii Europene (UE). Chiar dacă la nivel mondial, SUA are cele mai multe centrale de acest gen, 103 unităţi, acestea acoperă numai 19,3% din totalul energiei necesare, potrivit datelor Ministerului Economiei şi Finanţelor. Chiar dacă diferenţele de suprafaţă şi populaţie sunt mari, Franţa deţine supremaţia în ceea ce priveşte producţia de energie nucleară, aceasta acoperind 79% din consumul naţional. La nivelul întregii Uniuni Europene cota de energie de natură nucleară este de circa 33%, iar noaptea aceasta atinge 50%. Potrivit datelor MEF, la 29 ianuarie 2007, Slovacia urmează Franţa în ceea ce priveşte producţia de energie nucleară cu 56% din totalul necesarului naţional. Belgia produce peste 55%, Ucraina 49%, producţia de eneregie nucleară depăşind în Coreea de Sud şi Bulgaria 44%. În Slovenia 42% din energia consumată este de provenienţă nucleară. În Ungaria şi Finlanda aceasta tip de enrgie este produsă în proporţie 37% respectiv 33%. Următoarele două ţări, Germania şi Japonia, au o producţie de energie atomică de circa 30%. Cele două mari puteri ale lumii, SUA şi Rusia, se află la coada clasamentului cu o producţie de energie nucleară de circa 19% respectiv 15%, potrivit datelor MEF. Avantajele acestui tip de energie sunt: preţuri stabile, continuitate şi siguranţă în livrarea de energie şi mai ales emisii practic nule de gaze cu efect de seră răspunzătoare pentru schimbările climatice.

Normele de siguranţă nucleară impuse de UE două obiective principale: asigurarea că materialul nuclear nu este folosit în alt scop decat cel declarat de utilizator şi îndeplinirea de către Comisie a obligaţiilor sale internaţionale privind furnizarea şi folosirea materialelor nucleare. Tratatul Euroatom obligă operatorii de instalaţii nucleare să furnizeze Comisiei Europene (CE) cu regularitate informaţii detaliate despre instalaţiile şi materialul nuclear pe care îl posedă, potrivit datelor CE. Comisia poate de asemenea să trimită inspectori în toate locurile din UE unde se află materiale nucleare. CE poate să amendeze direct utilizatorii de material nuclear. Comisia Europeană implementează metodele de protecţie din Trataul Euratom prin intermediul Directoratului-General pentru Energie şi Transport.

În Romania, instituţia care se ocupă cu promovarea şi monotorizarea activităţilor nucleare este Agenţia Nucleară (AN), aflată în sbordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor. Ca o dovadă în plus că statele vor să reînvie sistemul energetic nuclear, AN la coordoneaza în prezent elaborarea Strategiei Nationale de Dezvoltare a Domeniului Nuclear si a PNN, pe baza Strategiei/Politicii energetice nationale elaborate de Ministerul Economiei si Comertului. Potrivit informaţiilor AN, alte proiecte în curs de elaborare sunt Strategia Natională pe termen mediu şi lung privind gospodărirea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive (elaborată de Agenţia Naţională pentru Deşeuri Radioactive) şi Strategia Naţională în Domeniul Securităţii Nucleare (elaborată de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare).

Către 20% energie nucleară în Romania

În prezent, în Romania este produsă energie nucleară care acoperă circa 9-10% din totalul consumului necesar, potrivit datelor MEF. Se aşteaptă creşterea producţiei de energie nucleară după ce la începutul acestei luni, Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a intrat în producţia comercială. -Componenta finală, energia electrică de origine nucleară produsă la Centrala Nucleară Electrica Cernavodă va reprezenta în curand 20% din necesarul de electricitate al ţării, prin intrarea în producţia comercială a Unităţii 2. Au fost demarate procedurile pentru reluare realizării Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă în contextul mondial nesigur şi instabil al produselor petroliere. Realizarea celor 2 unităţi nucleare va reduce necesarul de energie electrică de origine C-fosil cu cca. 30% faţă de 2006 şi va asigura securitatea energetică şi dezvoltarea durabilă a Romaniei-, se menţionează în mesajul prşedintelui AN, Vălică Gorea.

Potrivit MEF, se aşteaptă finalizarea Unităţilor 3 şi 4 de pe amplasamentul Cernavodă pană în anul 2015. Pentru realizarea acestora se prevede constituirea unei societăţi comerciale noi, prin asocierea Nuclearelectrica cu investitorii romani şi străini selectaţi în acest scop şi care va funcţiona ca un producător independent de energie electrică. Din cele 2,2 miliarde de euro necesare construcţiei celor două reactoare, aproximativ 700 milioane de euro vor fi acoperite de investitorii cooptaţi, iar restul de aproximativ 1,5 miliarde de euro vor fi obţinuţi printr-o emisiune de obligaţiuni a companiei de proiect. 30% din capitalul social al companiei de proiect, circa 700 milioane de euro, va fi împărţit între investitori, iar restul va fi atras prin intermediul emisiunii de obligaţiuni.