USL coace „parteneriatul estic” în dauna celui cu UE și SUA?

Partenerii strategici ai României – UE și SUA – au devenit în ultimele luni simple ținte în poligonul de tragere al USL, acolo unde se croiește o nouă haină pentru o viitoare Românie. Una supusă izolaționismului față de principalii actori mondiali alături de care Bucureștii începuseră, timid dar sigur, să joace pe scena internațională. În ultimii opt ani, de la aderarea României la NATO și apoi la UE, România creștea încet, dar sigur, ca țară europeană nu doar geografic, ci și în modul de a fi privită de către cancelariile occidentale. Odată ajunsă la putere, Uniunea Social Democrată (USL) prin liderii săi să slăbească eforturile anterioare făcute de la București și să cultive un soi de euroscepticism reorientativ. Unul de tip răsăritean cauzat de refuzul Bruxelles-ului de a accepta preluarea forțată a controlul tuturor instituțiilor din România și mai ales a justiției. Primii care au dat tonul acestei tendințe de izolaționism și recalculare a intereselor strategice au fost chiar liderii USL, Crin Antonescu și Victor Ponta care au căpătat în foarte scurt timp de la eșecul demiterii lui Băsescu o retorică naționalistă, anti-UE și anti-SUA. Pe rând, liderilor lumii civilizate le-a fost indicat să stea în banca lor printr-o serie de discursuri rostite cu ajutorii limbii de lemn specifică vremurile de glorie ale Uniunii Sovietice. Mesajul a fost unul simplu de „neamestec în treburile interne“. Într-un astfel de context, eșaloanele doi ale USL au prins și ele curaj și au atacat cu toată forță. Preluând antipatia anti-americană de la Crin Antonescu căruia SUA i-au zis de la obraz că astfel de manevre politice sunt demne de fostele republici sovietice, fostul secretar general al Guvernului, Dan Mihalache, a declarat recent în cadrul unui emisiuni televizate că o vendetă personală a sa cu șeful ANI, Horia Georgescu, ar fi mai presus decât parteneriatul strategic pe care România îl are cu SUA. O declarație iresponsabilă care cu siguranță a ridicat multe semne de întrebare la Washington în legătură cu stabilitatea acestui parteneriat strategic în cazul câștigării viitoarelor alegeri de către USL. Referitor la atenționarea ambasadorului SUA, Mark Gitenstein legată de ANI, o instituția lăudată atât la Bruxelles cât și la Washington, Dan Mihalache, un strategic al PNL, a dat un răspuns halucinant: „dacă parteneriatul româno-american stă în Horia Georgescu, mai bine fără“. Aceste declarații, fie spune și sub imperiul nervilor, nu vor fi trecute cu vederea de americani. Cu toate că SUA a promovat mereu o politică transparentă față de România, militând constant pentru eliminarea corupției instituționale din simplul motiv că un astfel de comportament este reproșat constant de către investitori la Washington, USL nu a înțeles nimic. Nici punerea României pe harta strategică a lumii și punerea țării noastre la adăpostul scutului antirachetă nu a părut să convingă USL. Mai grav este faptul că din toate aceste supărări ale mai-marilor PNL, românii și statului român  sunt cei care vor fi privați de oportunitățile investițiilor americane în țara noastră și de rămânerea într-o zonă gri din punct de vedere al securității. În niciun nu va fi o pierdere doar personală pentru Antonescu sau Mihalache.

Voci la unison

În aceeași notă se comportă și celălalt co-președinte al USL, Victor Ponta, care este de părere că UE ar trebui să asiste pasivi la așa-numitul joc democratic din România prin care USL pregătește preluarea totală a butoanelor în țara noastră. Premierul a declarat că este un pro-european convins și că de fapt Băsescu induce în rândul populației un sentiment anti-european, și nu atacurile succesive ale USL la liderii și politicile europene. "Noi nu am intrat în UE doar ca să ne facă ANI și DNA, noi am intrat ca și alte țări Spania, Portugalia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, pentru că Uniunea Europeană presupune coeziune și presupune o dezvoltare comună. Dacă agricultorul român are subvenție de trei ori mai puțin decât cel francez sau german, despre ce solidaritate vorbim? (…) Dacă ni se spunea în 2007 «nu o să aveți nici drumuri, nici spitale, nici agricultură ca în vest, dar o să vă facem ANI și DNA», poate că ne gândeam de mai multe ori. Eu sunt un proeuropean convins și eu cred că domnul președinte Băsescu prin tot ce face inspiră în populație un sentiment anti-european", a mai afirmat Ponta  a declarat premierul Victor Ponta la Bistrița la finele săptămânii trecute. O declarație asemănătoare la punctele referitoare la ANI și DNA cu cea a lui Mihalache. Agenția Națională de Integritate (ANI) a deranjat mult în ultimii ani deoarece a micșorat numărul abuzurilor făcute de parlamentari. O bună parte din cei cercetați au fost din rândurile partidelor aflate atunci la putere. Mai precis, PDL, UDMR și UNPR. Evident, nereguli s-au semnat și în rândurile parlamentarilor PSD și PNL care și astăzi, în ciuda faptului că sunt la putere de mai bine de jumătate de ani, se consideră victime politice ale ANI.

Previziuni estice

În paralel cu aceste discursuri anti-europene și anti-americane de la București, premierul readuce în discuție prietenia cu unii dintre vecinii noștri, Serbia. Aici trăiesc circa 300.000 de români supuși zilnic unei politici de deznaționalizare controlată de la Belgrad, fără a avea minimul necesar de drepturi de a învăța și de a avea servicii religioase în limba maternă. Dacă în trecut premierul Victor Ponta își declara fățis prietenia cu fostul lider sârb, Boris Tadici, în prezent șeful Guvernului readuce în discuție „marea problemă“ potrivit căreia România a procedat incorect când s-a opus în primăvara acestui an semnării Tratatului de Asociere al UE cu Serbia. "Săptămâna trecută s-a discutat, a spus și domnia sa, acum sper să-și amintească sau să scoată stenogramele, că propunerea domnului Van Rompuy este inacceptabilă pentru România. Inacceptabilă, ce înseamnă, ca să traducem să înțeleagă și domnul Băsescu? Înseamnă că folosești instrumentul prevăzut de Tratat și folosit de România în primăvară, când a fost vorba de Serbia", a spus Ponta. Poate premierul preferă în locul parteneriatelor strategice cu UE și SUA, un parteneriat strategic cu Serbia. În privința Rusiei, lucrurile sunt deja clare iar participarea lui Ponta în această vară, înainte procesului de suspendare a lui Băsescu, un susținător devotat al parteneriatul cu SUA, la o recepție de Ziua Națională a Rusiei la ambasada acestei țări a fost un semnal clar transmis de USL înspre Moscova. "Prezența mea aici nu este doar un gest de curtoazie, ci un mesaj asumat prin care vreau să arăt că îmi doresc ca relațiile dintre România și Federația Rusă să meargă pe un drum pozitiv în viitor. Fac parte dintr-o generație politică care se uită foarte mult în viitor și foarte puțin în trecut. Sunt convins că interesele comune ne pot uni mai mult decât ne pot diviza", a spus Ponta atunci. În vara acestui an, cu ocazia unei vizite a lui Ponta la Bruxelles, de PR-ul acestuia s-a ocupat  firma G+Europe, aceeași companie de imagine care se ocupă și de relațiile publice ale Kremlinului și Gazpromului. Ponta a negat atunci aceste alegații în ciuda dovezilor aduse la acea vreme de presa austriacă. Totuși, site-ul de dezvăluiri KremlinLeaks, varianta rusească a WikiLeaks, a prezentat o corespondență electronică între două adrese de e-mail guvernamentale în care Ambasada Rusiei de la București, informa centrala MAE rus că premierul Victor Ponta s-a întâlnit în 14 iunie, la recepția organizată de Ambasada Federației Ruse la București, cu Aleksandr Kondiakov (secretarul general al Marii Loji Masonice din Rusia) și Viktor Komardin, companiei Rosoboronexport (unul dintre cei mai mari jucători mondiali pe viața vânzărilor de armament – n.red.). De asemenea, USL este interesată de o apropierea și de China, țară invocată frecvent în viziunile strategice ale liderului PC, Dan Voiculescu. La finele lunii septembrie, Ponta declara că că în ultima perioadă mulți dintre miniștrii cabinetului său au vizitat China și a precizat că are în agendă să meargă și el anul viitor în Beijing pentru a pune bazele unor proiecte sau pentru a relansa proiectele care au suferit întârzieri. În ciuda acestor reorientări, Guvernul Ponta nu pare foarte interesat de zona Caucazului, de acolo de unde România ar putea să-și obțină independența totală din punct de vedere energetic, ci mai degrabă de o apropiere estică de Rusia și China. Nu că acestea nu ar fi benefice, dar România este mai presus de toate un stat care ar trebui să rămână angajat în actualele parteneriate strategice. indiferent de culoarea celor de la guvernare. România nu-și poate permite o slăbire a angajamentelor actuale pentru a încerca să pună bazele unora în altă parte. Riscurile sunt foarte mari iar această politică ambiguă poate fi o lamă de cuțit cu două tăișuri.

Mădălin Necșuțu