V?â?Ñscul, simbolul armoniei în familie

Våscul nu trebuie să lipsească din casele romånilor în zilele de Crăciun și de Anul Nou, fiind simbolul dragostei și armoniei. Legenda spune că druizii, cu 200 de ani înainte de nașterea lui Iisus Hristos, foloseau våscul pentru a sărbători sosirea iernii. Luau această plantă verde – un parazit care crește pe alți copaci – și decorau locuințele. Druizii erau convinși că våscul vindeca, prin puterile sala miraculoase, majoritatea bolilor. Pe de altă parte, scandinavii “vedeau” în crenguțele de våsc un simbol al păcii și al armoniei. Ei asociau våscul cu zeița lor Frigga, patroana dragostei. De aici și obiceiul ca îndrăgostiții să se sărute sub crenguțe de våsc. Dacă romånii nu au obiceiul de a-și împodobi brazii de Crăciun și cu acadele în formă de baston cu dungi roșii, în alte țări situația stă altfel. Potrivit unei povești care circulă în SUA,  
la sfårșitul anilor 1800, un cofetar din Indiana a vrut ca acadeaua să devină simbolul Crăciunului. A îndoit una dintre acadelele sale albe sub forma unui baston. Pentru început, cofetarul a folosit un baston de acadea alb pentru a simboliza puritatea și natura lipsită de păcate a lui Iisus. Ulterior, a adăugat trei dungi roșii pentru a simboliza durerea suferită de Iisus pe cruce, înainte de moarte. A adăugat și o dungă roșie mai lată, care reprezintă sångele vărsat de Iisus pentru întreaga omenire. Acest baston din acadea privit cu cårja în sus, arată ca un toiag ciobănesc, deoarece Iisus este Păstorul oamenilor. Insa, Bastonul de acadea așezat cu cårja în jos arată ca litera J, simbolizånd prima literă din numele lui Iisus – Jesus, în limba engleză. Tot povestea spune că acest cofetar a făcut acadele în formă de baston special pentru Crăciun.