Vintu dauneaza grav sistemului privat de pensii din Romania

– Intenţia controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu de a intra pe piaţa pensiilor private, prin înfiinţarea unui fond privat de pensii poate scădea credibilitatea sistemului, susţine preşedintele Casei Naţionale de Pensii, Mihai Şeitan.

– Mihai Şeitan: -Orice suspiciune asupra unei persoane, fie că e administrator, fie că e investitor, poate duce la scăderea credibilităţii oamenilor în sistem. Sigur că există suspiciuni asupra lui Vîntu, astea nu fac altceva decât să scadă credibilitatea.-

– Comisia de Supraveghere a Sistemului de Fonduri Private poate interzice aderarea la sistem a unor firme care au ca acţionari persoane care au făcut probleme altor firme ori au falimentat firme.

Ca urmare a declaraţiei făcute de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu în ziarul -Bursa-, cum că intenţionează să intre pe piaţa pensiilor private, prin înfiinţarea unui fond privat de pensii împreună cu o bancă străină, preşedintele Casei Naţionale de Pensii, Mihai Şeitan, a afirmat, într-un interviu acordat cotidianului -Curentul-, că orice suspiciune asupra unei persoane, în speţă asupra omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu, poate să ducă la scăderea credibilităţii oamenilor în sistem. Preşedintele Casei de Pensii ne-a vorbit şi despre -avantajele- controversatului pilon II, al fondurilor de pensii administrate privat, dar şi despre planurile de viitor al Casei de Pensii, care va face tot posibilul ca oamenii să nu mai rămană fără bani din cauza -buclucaşelor- cupoane mov.

– Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu a afirmat recent că intenţionează să intre pe piaţa pensiilor private. Suntem în mometul în care populaţia este şi aşa destul de sceptică în privinţa aşa-numitului pilon II. Cum credeţi că va fi privită eventuala înfiinţare a unui fond privat de pensii de către Vantu, avand în vedere -antecedentele- sale?

– Nu sunt în postura de judecător al lui Vantu. Însă, pot să vă spun că orice suspiciune asupra unei persoane, fie că e administrator, fie că e investitor, fie chiar firma în sine, poate duce la scăderea credibilităţii oamenilor în sistem. Sigur că există suspiciuni asupra lui Vantu, astea nu fac altceva decat să scadă credibilitatea. Vorbind per ansamblu, conform legii, persoanele care fac astfel de firme (de administrare fonduri private – n.r.) trebuie să-şi dovedească bonitatea. Asta înseamnă că nu au făcut probleme altor firme sau că nu au avut firme care au falimentat.

– Să înţelegem că i se poate interzice intrarea în sistemul privat de pensii, avand în vedere ce s-a întamplat cu FNI-ul?

– I se poate interzice, dacă norma e de aşa natură. Există norme care se referă la autorizarea firmelor, iar comisia (Comisa de Supraveghere a Sistemului de Fonduri Private – n.r.) trebuie să facă acest lucru. O persoană care e acţionar la o astfel de firmă va dovedi pe unde a lucrat înainte şi că nu a condus la falimentul altor firme. Există declaraţii şi acte care se pot verifica. Comisia nu-i poate autoriza pe cei care au condus la astfel de probleme. Oamenii au pierdut în trecut, acum trebuie evitat acest lucru.

– S-a vehiculat ideea că legea privind fondurile de pensii administrate privat nu numai că nu garantează profit, dar nici măcar suma depusă, deoarece firmele private îşi opresc din această sumă un comision de administrare. Ce rost are atunci să bagi bani într-un fond care nu garantează nici măcar ce ai depus?

– Multă lume a înţeles greşit acest aspect. Firmele la care se depun banii trebuie să aibă profit. Ele trebuie să îşi ia un comision de administrare, pentru că altfel nu vor avea profit şi în felul ăsta, nicio firmă nu s-ar mai înscrie în sistem. Firmele vor fi supravegheate şi se va verifica dacă au profit. Astfel se va face o medie a profiturilor, iar dacă una dintre ele e sub medie cateva trimestre la rand, i se retrage licenţa, iar banii oamenilor vor fi transferaţi către altă firmă, pe care şi-o pot alege ei.

– Totuşi, în alte ţări (vezi Polonia) adaptarea s-a făcut destul de greu. De ce ar fi la noi mai bine?

– Noi avem o anumită frică de a da pe mana unor firme banii. Au fost bănci şi fonduri de investiţii care au falimentat. Dacă mergem pe principiul că vor fi în continuare fraude, nu mai facem nimic. Frica rămane, e normal ca omul să fie sceptic că sistemul nu poate funcţiona. Totuşi, sistemul funcţionează de zeci de ani în alte ţări. Dacă profitul nu creşte, omul poate să se uite în jur, poate să se ducă la altul.

– Există însă riscul ca firmele să investească în instrumente financiare riscante (vezi futures). Atunci firma poate ieşi în pierdere.

– Legea spune că poţi să investeşti în asta şi în asta, dar indică şi care sunt plafoanele maxime. Se vor face în general investiţii în titluri de stat şi la bursă, iar profesioniştii caştigă tot timpul pe bursă, numai să nu scadă bursa cu totul. În ceea ce priveşte titlurile termen lung (futures), acest lucru e permis numai în cazul în care firmele respective au nevoie de lichidităţi şi nu au nevoie să echilibreze balanţa de investiţii, dar nu mai mult de 5% din banii pe care îi au. Presupunand că pierzi banii ăştia şi ceilalţi sunt ok, nu va fi nicio pierdere. Dar nu poţi să investeşti numai ca să faci lichidităţi!

– De ce s-a ajuns la situaţia în care zeci de mii de pensionari care au optat pentru primirea banilor pe card să rămană fără bani provizoriu şi ulterior să se bulucească în faţa caselor de pensii pentru a reintra în posesia drepturilor?

– În luna ianuarie a acestui an a fost pentru prima dată cand trebuia ca oamenii să-şi primească talonul mov (talon care trebuie semnat lunar pentru a dovedi că sunt în viaţă şi-şi pot ridica din cont – n.r.) şi să confirme că l-au primit. Lucrul ăsta s-a suprapus şi cu distribuirea tichetelor de călătorie reduse, care se face în luna ianuarie a fiecărui an. Revenind la problemă, dacă trei luni oamenii nu primeau cuponul, conform legii, li se suspenda pensia. Ulterior, aceştia au venit la casele de pensii pentru a reintra în posesia drepturilor şi s-a creat acea aglomeraţie.

– Pană la urmă, din vina cui nu şi-au primit pensionarii cupoanele?

– Au fost situaţii în care mulţi şi-au schimbat adresele, iar actualizarea adreselor nu s-a mai făcut la casele de pensii. Alţii nu au fost găsiţi acasă, alţii nu au venit să ridice cuponul, deşi li s-a lăsat avizul. În aceste situaţii, Poşta era obligată să ne trimită cupoanele înapoi.

În plus, poştaşii (deşi obligaţi să lase oamenilor avizul de înştiinţare, pentru ca aceştia să ştie că trebuie să vină să-şi ridice cupoanele – n.r) nu le-au lăsat. Probabil că unii dintre ei (poştaşii – n.r) ori au neglijat, ori au zis că nu contează dacă nu îl lasă, că nu li se dă ciubuc.

– Ce veţi face pentru a evita pe viitor astfel de situaţii?

– Lucrăm la o ordonanţă de urgenţă, iar începand cu martie-aprilie, oamenii să nu mai fie chemaţi pentru trei întarzieri, ci doar cazurile particulare. Aceştia îşi vor primi acasă cupoanele fără confirmare de primire, aşa că Poşta nu va mai avea motive să ni le trimită înapoi. În plus, Serviciul de Evidenţă Informatizată şi-a pus la punct circuitul electronic şi ne va oferi informaţii actualizate (referitoare la intrări, ieşiri, decese) în fiecare lună, nu la şase luni, cum ne dădeau pană acum. Vor fi şi excepţii, desigur. Dacă aflăm că persoana nu mai există, vom sista plata pensiei, ca nu cumva cineva care ştie PIN-ul să poată ridica banii.