Ziua Internationala a Cooperatiei, sarbatoare mondiala de prima importanta

Moto: -Cooperatia este rezultatul unei culturi sufletesti superioare… un adevarat curent economic, nu o goana de castig. El a determinat idealuri morale si sociale nedesprinse de sufletul omenesc.- (Ion. N. ANGELESCU – fost rector la Academia Comerciala din Bucuresti si secretar al ministrului de industrie, Lucrarea -Cooperatia si socialismul in Europa-, publicata in 1913).

Prin dimensiunea si anvergura activitatii sale, miscarea cooperatista mondiala reprezinta o realitate obiectiva a lumii contemporane, organizatiile cooperatiste realizand o impletire a viabilitatii si eficientei economice cu obiectivele sociale (siguranta si sanatate, respect pentru mediul inconjurator, solidaritate).

Prin principiile si valorile pe care le promoveaza, miscarea cooperatista se doreste a fi o punte de legatura intre indivizii de diverse categorii sociale, intre statele din intreaga lume, intre diferite zone geografice ale planetei aflate pe diferite trepte de dezvoltare.

Cooperativele au devenit astfel o prezenta familiara si remarcabila a comunitatii internationale. Potrivit unei estimari a Natiunilor Unite, cooperativele contribuie la asigurarea securitatii economice a peste 3 miliarde de oameni, adica a jumatate din populatia mondiala. Cifra este impresionanta. In Statele Unite, de pilda, 40% din populatie are statut de membru cooperator, iar in statele Uniunii Europene, 20% din populatie apartin unei forme de organizare cooperatista. De aceea, miscarea cooperatista – cea mai mare si una dintre cele mai vechi manifestari ale societatii civile – reprezinta astazi o forta incontestabila, un actor indispensabil in viata economica si sociala a natiunilor. Reunind peste 230 de organizatii nationale, din mai mult de 100 de state, Alianta Cooperatista Internationala (ACI) cuprinde mai mult de 760 de milioane de membri, fiind, de departe, gigantul numarul 1 al lumii printre organizatiile neguvernamentale.

Alianta Cooperatista Internationala a fost intemeiata in anul 1895, printre tarile fondatoare numarandu-se si Romania. Unul din presedintii de onoare ai congresului de constituire a ACI a fost deputatul Dimitrie C. Butculescu care, astfel, a pus, alaturi de reprezentanti ai altor state, bazele dezvoltarii moderne a miscarii cooperatiste mondiale.

Cooperatia romana, dar si cea mondiala, datoreaza mult acestui mare om, personalitate de prim rang a cooperativismului roman, care si-a dorit din tot sufletul -dezvoltarea si inaltarea meseriilor din tara, crearea unei industrii nationale prin indrumarea romanilor catre meserii, crearea unei clase de mijloc in societatea romaneasca-.

Printr-o initiativa care s-a consfiintit deja, prima sambata a lunii iulie din fiecare an este consacrata sarbatoririi Zilei Internationale a Cooperatiei, prilej de rememorare a indelungatelor traditii ale miscarii cooperatiste, de evaluare a realizarilor recente, dar si de reflectie asupra liniilor de dezvoltare a unui domeniu cu un rol economic bine definit.

Anul acesta se implinesc 83 de ani de cand, in iulie 1922, a fost publicat un manifest cooperatist care evidentia necesitatea instituirii unei -Zile de propaganda- sau a unei -seri- in fiecare tara, oras, sat, la aceeasi data, cu scopul de a atrage atentia oamenilor asupra a ceea ce face cooperatia. Executivul ACI a adoptat, in principiu, ideea unei asemenea zile. Cu prilejul intrunirii din octombrie 1922, s-a hotarat sa se stabileasca prima sambata a lunii iulie drept -zi a cooperatorilor-, corespunzand, ca spirit si distractie, cu -1 Mai- al celor care muncesc, dar in totalitate independent de acesta. Astfel, prima Zi Internationala a Cooperatiei a fost aniversata in anul 1923.

Cu ocazia celui de al 11-lea Congres al ACI, care a avut loc, un an mai tarziu, in septembrie 1924, la Gand, in Belgia, participantii au hotarat sa introduca curcubeul drept simbol pe drapelul cooperatist. Bazandu-se pe mecanismul ce sta in spatele fenomenului – ceea ce apare ca diversificat este, de fapt, unitar si indivizibil -, ei au gasit, astfel, emblema perfecta pentru miscarea cooperatista. Ca atare, noul drapel avea sa decoreze deja, in anul 1924, Sala Expozitiei Cooperatiste de la Gand.

In anul 2001, Comitetul executiv al ACI, intrunit la Roma, a hotarat forma actuala a simbolului cooperatist, si anume un steag ce are fond alb, iar in centru, arcul curcubeului, in sase culori, din care se desprind porumbei, in timp ce dedesubt apare inscriptia ACI, in cea de a 7-a culoare a curcubeului.

Ziua Internationala a Cooperatiei a ajuns la a 83-a aniversare, fiind astazi o sarbatoare care nu poate fi conceputa altfel decat la scara planetara. Celebrarea ei de catre tot mai multe persoane de la un an la altul demonstreaza ca sistemul cooperatist are un impact tot mai puternic in existenta oamenilor, a comunitatilor, in general. Aceasta tendinta pare sa fie in concordanta directa cu nevoia tot mai pregnanta, la nivel international, de solidaritate, de largire a sferei relatiilor potentiale intre oameni, ca parteneri, nu numai in sfera economicului, ci si a socialului.

Un principiu fundamental al miscarii cooperatiste este acela potrivit caruia cooperativele sunt deschise tuturor celor care doresc sa contribuie la activitatea lor, in beneficiul membrilor, fara discriminari de natura politica, religioasa, de sex sau sociala. Membrii au posibilitatea sa transpuna propriile valori si principii in actiuni care sa le asigure integrarea sociala, contribuind astfel, pe termen lung, la stabilitatea comunitatilor din care fac parte.

Impactul mondial al Zilei Internationale a Cooperatiei a fost amplificat de Rezolutia adoptata de Adunarea Generala a ONU, in anul 1992, prin care se declara prima sambata a lunii iulie 1995 drept -Ziua Internationala a Cooperativelor-, marcand astfel Centenarul Aliantei.

Doi ani mai tarziu, tot adunarea generala ONU avea sa includa manifestarea in calendarul de actiuni internationale permanente al Natiunilor Unite.

Peste trei sferturi de miliard, care reflecta numarul de membri cooperatori de pe glob, explica amploarea pe care a capatat-o sarbatorirea Zilei Internationale a Cooperatiei, care a devenit o sarbatoare mondiala de prim rang.

Anul acesta, in tara noastra, sarbatorirea Zilei Internationale a Cooperatiei, a fost precedata de desfasurarea lucrarilor Congresului Extraordinar al Cooperatiei Mestesugaresti care a avut loc la Bucuresti, in 10 mai 2005. Acesta s-a inscris ca una dintre etapele ce trebuie parcurse de cooperatia mestesugareasca in procesul de aliniere la prevederile Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, etapa care nu a plecat din dorinta cooperatorilor mestesugari, dar care le-a fost impusa de aceasta lege.

Prin delegatii lor la acest congres, membrii cooperatori si-au spus hotarat parerea despre legea in discutie, si anume ca respectivul act normativ este inca departe de a raspunde doleantelor legitime ale lor, asa cum au fost ele formulate si sintetizate in lucrarile si hotararile Conferintei Cooperatiei Mestesugaresti din iunie 2003, la care au participat aproape 4.000 de delegati.

Dovedind unitate si solidaritate, participantii la dezbateri si-au exprimat vointa de a continua batalia in -frontul comun- pentru a contracara actiunile celor care intentioneaza sa atenteze la patrimoniul cooperatist, folosindu-se de bresele lasate de Legea nr. 1/2005.

De fapt, cooperatia mestesugareasca a mai facut fata si altor momente sau perioade dificile de-a lungul timpului. Si, cu toate acestea, in pofida tratamentelor legislative discriminatorii, cooperatia mestesugareasca a rezistat si a continuat sa se dezvolte.

De aceea, increzatori in valorile si principiile cooperatiste, in forta si capacitatea sistemului lor de adaptare la nou, cooperatorii mestesugari romani intampina aceasta mare sarbatoare, acum mai mult ca oricand, cu convingerea ca prin munca, competenta, corectitudine si perseverenta, dar mai ales prin solidaritate, vor depasi greutatile cu care se confrunta.