Stadion: Osaka; spectatori: 44.233.
A marcat: Ilhan (*93).
SENEGAL: Sylva – Coly, Diatta, Malick Diop, Daf – Bouba Diop, A. Cisse, Diao, Fadiga – H. Camara, Diouf.
TURCIA: Rustu – Fatih, Alpay, Bulent Korkmaz, Ergun – Umit Davala, Tugay, Emre Belozoglu (*91 Arif), Basturk – Hasan Sas, Hakan Sukur (*67 Ilhan).
A arbitrat: Oscar Ruiz Acosta (Columbia).
Cartonase galbene: Daf, A. Cisse/Emre Belozoglu, Ilhan.
Stadionul din Osaka a gazduit un sfert de finala putin previzibil la startul competitiei, cele doua team-uri fiind cotate doar ca niste outsideri oarecare. Ocazia de a juca o semifinala de Cupa Mondiala a declansat multe ambitii in cele doua tabere, aflate doar la un pas de a intra in istoria fotbalului din tarile lor si nu numai. Declaratiile belicoase dinaintea jocului anuntau o disputa apriga si trebuie sa recunoastem ca spectacolul nu a lipsit, chiar daca pentru a vedea mingea in plasa a trebuit sa asteptam peste 90 de minute. Mai ales in prima repriza, ritmul partidei a fost unul alert, fazele succedandu-se cu rapiditate de la o poarta la cealalta, ceea ce ne-a convins ca fotbalul poate fi frumos si fara goluri. Africanii au realizat in aceasta parte a intalnirii acelasi joc excelent cu care au delectat publicul in partidele cu Franta si Uruguay. Dupa un prim sfert de ora echilibrat, trupa lui Metsu a devenit mai periculoasa, turcii multumindu-se sa fie superiori doar la capitolul posesia balonului. Diop si ceilalti au incantat prin executii de finete, viteza, bucurie de a juca, in timp ce formatia de la Bosfor parea ramasa in bloc-starturi. Si daca senegalezii nu au deschis scorul, este numai vina lui Camarra, care s-a aflat pe directia unei mingi trimise de Fatiga (*22) pe langa Rustu si care ar fi poposit in plasa daca septarul african nu s-ar fi aflat, accidental, pe traiectorie! A fost momentul care ar fi putut schimba soarta meciului. Pana spre finalul primei reprize, tam-tam-ul s-a imbinat alternativ cu contrele turcesti, defensiva fiind pe planul doi. Goana dupa gol a avut in Hakan Sukur un lider al ratarilor, varful de lance al ienicerilor fiind mereu cu o secunda intarziere la rendez-vous-ul cu balonul. Si europenii ar fi putut intra la vestiare in avantaj, insa Daf (*45) a aparut miraculos si a scos un balon de pe linia portii, dupa ce Basturk il invinsese, practic, pe portarul Tony Sylva.
Repriza secunda s-a jucat dupa acelasi tipar, fara a lasa loc de politeturi, dar ocaziile de a inscrie au fost mai rare. Oboseala acumulata a lasat urme vizibile, iar frica de adversar a obligat la masuri stricte pentru anihilarea lui Hasan Sas si a lui Hadji Diouf, dirijorii celor doua team-uri. Superioritatea tehnica s-a vazut in jocul de la mijlocul terenului, iar experienta si cele 48 de ore in plus de recuperare au facut ca otomanii sa fie mai aproape de gol, insa ratarile nu au permis incheirea conturilor in cele 90 de minute regulamentare. Prelungirile au durat doar trei minute, iar verdictul a fost dat de inspiratia antrenorului Senol Gunes, rezervele Arif si Ilhan Mansiz realizand faza golului de aur. Primul a centrat ca la carte, iar inlocuitorul exasperantului Sukur a sutat impecabil, invingandu-l pe Sylva, ramas stana de piatra. Bairam pe gazon si in tribune, formatia de la Bosfor fiind semifinalista pe merit! (D.C.)
Gunes: -Acum ne pregatim pentru finala!-
La cea de-a doua sa participare la un turneu final al Cupei Mondiale (prima data in 1954!), Turcia se numara printre cele patru formatii care vor ramane pe taram asiatic pana la caderea cortinei, urmand sa dispute una dintre cele doua finale. Ambitiile au atins cote nebanuite, dovada ca Ilhan Mansiz nu s-a sfiit sa declare ca s-a convins ca nici o echipa nu este superioara celei in care evolueaza. Antrenorul Gunes interpreteaza si el acelasi refren: -Din start am avut un obiectiv ridicat. Am jucat foarte bine, am demonstrat lumii ca practicam un fotbal de clasa si am ajuns pe merit in aceasta faza. Acum ne pregatim pentru finala!-. Ca si cum meciul de miercuri, din semifinala cu Brazilia, ar fi unul fara importanta, turcii fiind siguri ca isi vor lua revansa pentru acel 1-2 cu cantec din grupa! -Am fi putut bate Brazilia si in prima confruntare, daca ne-ar fi lasat arbitrii. N-am facut-o atunci, o vom face acum!-, a concluzionat coach-ul turcilor.
Omul meciului: HASAN SAS
Jucatorul lui Galatasaray si-a asumat dublul rol de creator si finalizator, fiind in permanenta un pericol pentru poarta senegaleza. Pasele sale l-au pus in pozitii ideale pe Hakan Sukur si numai forma slaba a acestuia a facut ca Turcia sa nu deschida scorul mai devreme. Cu o viziune deosebita asupra jocului si o tehnica impecabila, liderul incontestabil al trupei lui Gunes si-a demonstrat din plin talentul, fiind rampa de lansare a unor actiuni imprevizibile, dar extrem de periculoase.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















