Maine se implinesc 20 de ani de cand Steaua a cucerit cel mai important trofeu din Europa, Cupa Campionilor. Evenimentul nu putea fi trecut cu vederea, legendele Stelei din *86, dintre care nu putea lipsi Helmut Duckadam, urmand sa sarbatoreasca la Corbeanca. Eroul de la Sevilla s-a cazat in Bucuresti la Hotel Haiducul, locul de cantonament al ros-albastrilor in acea perioada.
– Au trecut 20 de ani de cand Steaua a castigat Cupa Campionilor. Cand va reusi o echipa romaneasca sa egaleze aceasta performanta?
– Steaua si Rapid au dovedit in acest sezon ca in Cupa UEFA avem sanse. Cat priveste Liga Campionilor, cred ca generatia mea nu va mai apuca sa vada o echipa de genul Stelei din 1986, care sa castige Liga Campionilor si sa mai joace inca o finala (n.r. – Steaua – AC Milan, scor 0-4, in 1989).
– Care a fost primul lucru care va trecut prin minte cand ati aparat ultimul penalty in finala cu Barcelona?
– Primul lucru la care m-am gandit a fost bunica mea, care stiam ca se uita la joc si va fi foarte bucuroasa de realizarea mea.
– I-ati urmarit special pe jucatorii catalani cum executa loviturile de pedeapsa inainte de finala?
– Nu i-am urmarit deloc inainte de meci, chiar daca Barcelona a castigat cu Goteborg tot la penalty-uri in semifinale. Dar pe langa noroc, de care are nevoie un portar in asemenea situatii, zic eu ca am fost si bine pregatit fizic si mai ales psihic.
– Dupa ce ati eliminat pe Anderlecht, ce sanse considerati ca aveati sa cuceriti trofeul?
– Practic, sansele noastre erau de 20 la suta. Dar ce sanse sa ai cand trebuie sa joci cu Barcelona, in Spania, in finala Cupei Campionilor Europeni. Catalanii aveau in formatie trei-patru jucatori straini, foarte buni. Dar important pentru noi a fost sa mergem acolo si sa facem o propaganda buna fotbalului romanesc. Sigur, primul gand a fost sa nu ne facem de ras.
Milanul era o echipa extraterestra
– Chiar daca nu mai erati la Steaua in 1989, ce credeti ca a dus la acea infrangere cu 0-4 in fata Milanului?
– Am fost si eu la acel joc si sunt convins ca la acea ora nimeni din lume nu putea sa bata pe AC Milan. A fost o echipa extraterestra care, cred eu, putea castiga orice meci, indiferent de adversar.
– Care este diferenta dintre Steaua din *86 si Steaua de acum?
– In primul rand, 20 de ani. Este o diferenta de mentalitate. Nu trebuie sa mintim acum si sa spunem ca nu ne-a interesat partea materiala. Am avut si avantaje, am facut o facultate, eram mai bine platiti decat un om de rand, dar cel mai mare avantaj a fost ca puteam sa vedem strainatatea. Noi ne gandeam ca nu putem pleca afara pe foarte multi bani. Dar faptul ca faceam parte dintr-o echipa de top ne dadea posibilitatea sa vedem lumea, ceea ce in provincie nu aveai cum. In momentul de fata, in prim-plan este banul si sigur ca toata lumea vrea sa joace bine, ca sa prinda un contract in strainatate, unde se castiga mult mai bine. Eu cred ca aici este diferenta de mentalitate. Cand jucam eu, nu era chiar atat de important rezultatul ca si acum. Noi mai faceam o fenta in plus pentru spectatori, acum e mult mai greu.
– Ati reusit sa va adunati toti jucatorii care ati cucerit in *86 Cupa Campionilor?
– Doar de Weissenbacher nu reusim sa dam. Este o sarbatoare a Stelei si important este sa ne intalnim. La intalnire si-a anuntat prezenta si Ladislau Boloni, antrenor la Rennes. Eu m-am cazat langa camera unde stateam in acea perioada si unde locuia Tataran. L-am sunat sa-i spun acest lucru.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
