Turcia a adus apusul Tarii Soarelui Rasare

Turcia a realizat o partitura tactica perfecta prin care a ucis spectacolul, dar a dat viata visului de a se califica in premiera in sferturile de finala ale Mondialului. Desi fara piesele esentiale de la mijlocul terenului, Okan si Emre, Senol Gunes a stiut sa formeze doua linii impenetrabile, una (cu un Tugay efectiv imperial) care a mentinut o presiune formidabila asupra trioului Nakata-Ono-Inamoto, cei trei constructori ai japonezilor gresind enorm si fiind obligati sa intoarca exasperant mingea inapoi, cea de-a doua anihiland varfurile Suzuki si Nishizawa. In plus, turcii au beneficiat de avantajul unui gol marcat repede, in urma unui corner la care gazdele au parut ca motaie din picioare, astfel ca pana la sfarsitul jocului n-au avut de facut decat sa macine marunt incercarile ofensive ale adversarului printr-o acoperire eficienta a terenului, deseori chiar aglomerand spatiul din fata careului lui Rustu, si sa paseze mult mingea, obligandu-i pe niponi sa-si piarda rabdarea si sa apeleze la faulturi.

In aceste conditii, partida a fost pe alocuri chiar terna, fotbalistii din Tara Soarelui Rasare complacandu-se intr-un joc de uzura, care i-a facut sa nici nu simta cat de repede le apun sansele de a se califica in sferturi. De altfel, in repriza secunda, in afara unei nesfarsite serii de suturi peste sau pe langa poarta ale lui Nishizawa, japonezii n-au avut practic nici o ocazie mare de a egala. Nici antrenorul Troussier n-a parut mai inspirat decat elevii sai, scoaterea din teren a brazilianului naturalizat Alex, autorul unei splendide lovituri libere care a catapultat mingea exact in incheietura barelor, eliminand orice urma de imaginatie din evolutia formatiei sale. Nakata si ai sai si-au dovedit in acest meci limitele, chiar daca au avut din nou in spate sustinerea a zeci de mii de spectatori fanatici, care n-au crezut nici o clipa ca favoritii nu vor fi in stare sa intoarca rezultatul.

Formatia turca a aratat aceeasi abnegatie deosebita, probata si de Galatasaray in campaniile sale europene, stiinta jocului sub tensiune si coeziunea grupului fiind argumentele care vor face din acest team unul dintre cei mai incomozi adversari. Oricum, -sfertul- Senegal-Turcia promite sa fie extrem de interesant, africanii dispunand de o forta in atac net superioara celei probate de japonezi. Pana atunci, insa, in tabara turca a inceput -bairamul-…

Omul meciului:

TUGAY KERIMOGLU

A stapanit lupta de la mijlocul terenului cu un calm impresionant, aratand ca un adevarat turn de control ce distribuie tuturor informatiile necesare pentru a acoperi orice bresa defensiva. Excelent la deposedare, combinand plasamentul cu o finete tehnica aproape naturala, Tugay a fost mintea limpede care a ordonat tactic mecanismul de pastrare a rezultatului. In fata preciziei sale, piesele grele ale Japoniei, in special Inamoto, care facuse furori pana atunci, s-au vazut prinse ca-ntr-o cusca ferecata cu sapte lacate. Desi lipsit de spectacol, jocul lui Tugay a fost eficient si a dat acel sentiment de incredere, care le-a permis colegilor sai sa reziste aproape 80 de minute in fata asaltului samurailor.