Bancherii accepta cu rezerve sistemul raportarilor duble, impus de BNR

Bancherii au primit cu rezerve decizia BNR de modificare de la 1 septembrie a regulamentului de functionare a Centralei Riscurilor Bancare (CRB), care le impune raportarea restantelor mai mari de 30 de zile inregistrate de debitori, indiferent de valoarea imprumutului contractat. In vreme ce bancherii spera sa fie doar o decizie provizorie, BNR s-a hotarat sa supravegheze mai atent piata.

Pana in luna septembrie, in baza de date a CRB erau inregistrate numai imprumuturile mai mari de 200 milioane de lei, insa pe fondul cresterii creditului neguvernamental, BNR a decis sa intareasca masurile de supraveghere. Orice abatere de la graficele de rambursare a creditelor inregistrata de debitori fata de intregul sistem bancar din Romania va fi inclusa in Registrul creditelor restante. Baza de date a CRB a fost extinsa, cuprinzand acum si informatii despre fraudele cu carduri comise de posesorii de carduri de debit si/sau de credit. -Comunitatea bancara comerciala nu a fost foarte entuziasmata de aceasta decizie luata de BNR pentru ca Biroul de Credit functioneaza inca din 16 august, iar noi ne confruntam de la 1 septembrie cu o raportare dubla si la Biroul de Credit, si la Centrala Riscurilor Bancare. Am discutat cu Banca Centrala, avem promisiunea ca in momentul in care Biroul de Credit va fi functional la intreaga sa capacitate, BNR este dispusa sa renunte la aceasta raportare solicitata de la 1 septembrie-, ne-a declarat presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Gratian Ghetea.

De asemenea, o data cu modificarea regulamentului, a fost majorat cuantumul amenzilor aplicate bancilor pentru neraportarea lunara de catre institutiile de credit a informatiilor de risc bancar la Centrala Riscurilor Bancare.

Banca centrala nu a avut incredere in eficienta Biroului de Credit

Deocamdata, interogarea bazei de date a Biroului de Credit permite accesul numai la informatiile negative privind intarzierile inregistrate de un debitor la rambursarea creditelor, urmand ca abia din martie 2005 sa fie permis si accesul la informatiile pozitive. Baza de date a Biroului de Credit urmeaza sa fie extinsa, intr-o etapa ulterioara, si cu informatii privind comportamentul financiar al persoanelor in relatiile cu furnizorii de utilitati si servicii, de natura sa influenteze decizia privind acordarea unui credit celor care s-au dovedit rau-platnici. -La un moment dat, a existat o teama din partea BNR ca Biroul de Credit nu va putea deveni functional in parametrii si la termenele pe care noi, comunitatea bancara, le-am definit si in aceste conditii modificarea regulamentului de functionare a CRB a fost o masura de precautie din partea bancii centrale. Acum este putin cam tarziu sa retracteze, pentru ca deja au facut investitiile necesare, iar sistemul este operational de la 1 septembrie. In orice caz, avem promisiunea ca, in conditiile functionarii corespunzatoare si din plin a Biroului de Credit, se va renunta la aceasta solicitare privind transmiterea la CRB a fraudelor cu carduri si a intarzierilor mai mari de 30 zile-, a conchis dl Ghetea.

Romanii si-au pastrat apetitul pentru creditul in valuta

In perioada 31 iulie 2003-31 iulie 2004, creditul neguvernamental a crescut cu 59,2% (42% in termeni reali), pe seama majorarii cu 48,7% a componentei in lei (32,6% in termeni reali), si cu 67,2% a componentei in valuta exprimate in lei. Exprimata in euro, cresterea creditului in valuta a fost de 51,3%. Consemnand scenariile din anii precedenti, bancherii stiu ca nici toamna nu este propice economisirii. -Prima parte a toamnei nu este propice economisirii pentru ca incep scolile; in general, oamenii consuma in perioada asta, in septembrie. Lunile octombrie, noiembrie sunt luni in care creste mai mult economisirea, ca apoi in decembrie sa scada din nou in favoarea consumului. Nu cred ca in acest an vom avea un scenariu diferit fata de acesta-, a declarat dl Ghetea. In perioada 31 iulie 2003-31 iulie 2004, economiile populatiei au crescut cu 27,5% (13,7% in termeni reali).

Nici initiativele private nu au avut succes

Initiative private de constituire a unor baze de date care sa contina informatii variate despre solicitantii de imprumuturi bancare au existat inca de anul trecut. Prin intermediul acestora, timpul de acordare a punctajului pentru aplicantul de credit la banca ar urma sa se reduca semnificativ, iar probabilitatea ca acea persoana sa fie evaluata subiectiv ar fi foarte mica. Teoretic, un acces facil la astfel de baze de date va reduce semnificativ durata procesului de validare a unei cereri de creditare, care nu ar trebui sa dureze mai mult de cateva minute. Din pacate, in Romania astfel de baze de date nu si-au dovedit pana acum eficienta.