Acasă Actualitate Demascat la Tribunal că a supravegheat incinerarea morților din ’89, Dan Voinea...

Demascat la Tribunal că a supravegheat incinerarea morților din ’89, Dan Voinea are pensie de peste 35.000 de lei

DISTRIBUIȚI

Fostul procuror ceaușist Dan Voinea a încasat din pensie până acum peste 30 miliarde de lei și dacă va trăi până la 80 de ani, acesta va fi încasat din pensii peste 1,5 milioane de EURO. La momentul pensionării lui Voinea în 2009, la vârsta de 59 de ani, acesta a obșinut o pensie de 18.500 de lei lunar, între timp pensia fiind indexată și majorată substanțial odată cu trecerea contribuțiilor în salariul brut inventată de Olguța Vasilescu, ministrul de tristă amintire. Codruța Kovesi afirma în 2009 că nu trebuia aprobată decizia de pensionare deoarece acesta „a săvârşit grave abateri constând în încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la incompatibilităţi şi exercitarea funcţiei cu rea-credinţă dar acţiunea disciplinară a rămas fără obiect, ca urmare a pensionării. Procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, a explicat atunci povestea scandaloasă a generalului Voinea cu amănunte de necrezut, dacă nu ar fi fost documentate de inspectorii CSM, care au constatat nereguli fără precedent în instrumentarea dosarelor Revoluţiei şi Mineriadei: „Am avut începeri de urmărire penală faţă de persoane decedate, începeri de urmărire penală deşi faptele au fost prescrise, începeri de urmărire penală pentru fapte care nu existau în Codul Penal la data cånd se presupune că au fost comise. Vorbim de acte dispuse în dosar şi de începeri de urmăriri penale? Ştiţi cum se începea urmărirea penală în dosarele astea (ale lui Voinea)? Pe hârtii fără antet, scrise de mână, fără încadrare juridică, trecute nişte nume, 10-20 de nume dintre care 10 sau 15 persoane decedate, neînregistrate“, a acuzat public Kovesi modul în care se făcea că lucra procurorul militar Dan Voinea.
Până în primăvara acestui an, în dosarul Revoluției au fost cercetate doar fapte prescriptibile și rând pe rând inculpații au fost scăpați de procurori. Însă anul acesta PCÎJJ a extins acuzațiile pentru genocid, faptă care este imprescriptibilă.
Procurorul care a instrumentat dosarele Revoluției și Mineriadei este nerușinatul Dan Voinea iar procuror general al României în perioada în care s-au împlinit cei 15 ani de prescripție pentru dosarele Revoluției și Mineriadei, respectiv decembrie 2004-iunie 2005 era Ilie Botoș. Procurorul General a descris cum s-a desfășurat ancheta în dosarul Revoluției: „În modul de desfăşurare a anchetei rezultă că nu a existat o preocupare pentru stabilirea aspectelor esenţiale pentru evenimentele din decembrie ’89”. „Procurorii au efectuat un număr mare de acte procedurale în cauză dar nu au valorificat un număr mare de informaţii. Nu au făcut niciun demers pentru desecretizarea documentelor privind audierile din comisia senatorială în condiţiile în care s-au efectuat mii de audieri în această comisie şi deşi SRI a a întocmit un document amplu, acesta nu se regăseşte în dosarul de urmărire penală şi nici nu rezultă că s-ar fi făcut vreun demers pentru obţinerea lui”, a spus acesta, subliniind că audierile care s-au făcut în acest dosar au fost „sintetice şi formale”, „nu s-a recuperat muniţia cu care s-a tras asupra persoanelor decedate sau rănite, fără ca la dosar să existe vreo justificare în acest sens” iar „puţinele expertize balistice nu au stabilit decât tipul muniţiei şi de arme dar armele cu care s-a tras nu au fost identificate şi nici trăgătorii”. „Modul în care s-a făcut ancheta nu corespunde normelor Curţii Europene a Drepturilor Omului” a concluzionat procurorul Bogdan Licu.

Unul din motivele pentru care Dan Voinea a mușamalizat dosarul poate fi încercarea lui de a-și ascunde participarea la incinerarea morților de la Timișoara. Jurnalistul Vasile Surcel a studiat mărturille din „Procesul Timișoara” și a descoperit că „o declarație dată cândva în fața instanței de către unul dintre inculpații „Lotului Timișoara” îl readuce în atenție pe fostul procuror militar gen.(r) Dan Voinea. Dar îl și leagă de unul dintre cele mai oribile episoade ale Revoluției: incinerarea celor 42 de cadavre de la Timișoara.  Dan Voinea le este binecunoscut celor care au urmărit filmul procesului de la Târgoviște, cel încheiat cu execuția soților Ceaușescu: el a fost procurorul acelui simulacru de judecată. Voinea a dat citire acelui rechizitoriu improvizat, încropit probabil pe genunchi, iar atunci când i s-a dat cuvântul, a pledat cerând pedepsirea celor doi. Ce-i drept, în calitatea sa de acuzator,  a fost cu mult mai echilibrat decât avocații din oficiu ai Ceaușiștilor, avocați care și-au acuzat „clienții” la fel de dur ca niște inchizitori. Apoi, în anii care au urmat Dan Voinea a devenit celebru prin faptul că, în calitatea sa de procuror militar, a anchetat, ani la rând „Dosarele Revoluției”. Pe care le-a sucit și le-a învârtit până s-a ales praful de ele.”, scria Vasile Surcel în ziarul Curentul în 2011.

„Arestați chiar în ultimele zile ale anului 1989, marii „mahări“ ai regimului comunist au fost trimiși în fața justiției, într-o mulțime de procese în care s-au judecat ceea ce, ulterior, s-au numit „Dosarele Revoluției“. Procese începute pentru a fi blocate prin restituirea dosarelor la procurori cărora li s-a cerut să completeze ancheta. Reluate apoi, pentru a se constata ba că faptele au fost grațiate, ba că au fost prescrise, ba că dracu mai știe ce. Astfel că, în fața unei justiții de-a dreptul neputincioase, (asta în cazul în care nu a fost, de-a dreptul ticăloasă) s-a ajuns ca până la urmă, istoricii au rămas singurii care se mai ocupă de problemele Revoluției. Ei și curioșii care mai au răbdare să citească atent mărturiile luate acum 26 de ani. Iar acele mărturii sunt, chiar și acum, deosebit de interesante.  Iar una dintre aceste declarații este cea care-l pune în legătură pe procurorul Dan Voinea cu morții incinerați la Crematoriul „Cenușa“. Audiat pe la sfârșitul anului 1990 în cursul primei judecări pe fond a procesului „Revoluției de la Timișoara“ inculpatul Ion Baciu, fost șef al Direcției Economice din cadrul Miliției a ținut să precizeze la sfârșitul depoziției sale:
„Ultima problemă, d-le președinte, v-am declarat cu ocazia prezentării materialului, nu cunosc dacă s-a verificat în continuare, că pe data de 20, la ora 10,10 s-a prezentat la crematoriu dl. lt.-colonel Voinea Dan, însoțit de încă un procuror militar în ținută militară, care au discutat cu personalul respectiv; eu eram acolo și așteptam să vină mașina pentru predarea pubelelor cu cenușă și în circa 10 minute au plecat“. Ei bine, deși procedurile îl obligă pe președintele completului de judecată să asigure consemnarea exactă a celor care sunt aduse la cunoștință, magistratul i-a cerut grefierului să consemneze doar că: „Încă din ziua de 20 decembrie orele 10,10, abia se terminase  operațiunea de incinerare, la crematoriu s-au prezentat doi procurori militari“, care ce-au făcut? S-au interesat de ce anume?“ Așadar a refuzat să consemneze și numele procurorului despre care vorbise Baciu. Apoi, acestuia i s-a dat din nou cuvântul, moment în care el a declarat: „Eram în apropiere și a luat contact cu o muncitoare, Geta, am reținut că o cheamă și care a spus că toată noaptea s-au incinerat și că oamenilor care au lucrat le e teamă să nu li se întâmple ceva judecătorul a cerut să se consemneze doar: „… care s-au interesat de ce s-a întâmplat toată noaptea la crematoriu și o femeie cu numele Geta le-a comunicat că s-au ars cadavre și că muncitorilor le e teamă să nu li se întâmple ceva neplăcut“. În momentul următor Baciu a mai declarat că procurorii cu pricina „După circa 10 minute au plecat“. Declarație consemnată ca atare, dar urmată de întrebarea judecătorului care a vrut să știe: „Cu dvs. au discutat?“ Iar după ce inculpatul a răspuns scurt că nu, judecătorul a consemnat: „Fără să discute cu mine. Menționez că pe unul dintre procurori îl cunoșteam…“. Dar același magistrat s-a prefăcut că nu aude atunci când Baciu a dorit să precizeze: „…pe dl. Colonel Voinea care de altfel și cu ocazia anchetei la București mi-a spus, de fapt…“ Iar până la urmă, cu toate că Ion Baciu a insistat asupra prezenței procurorului Dan Voinea la Crematoriul „Cenușa“ în dimineața zilei de 20 decembrie 1989, numele acestuia nu a mai apucat să fie consemnat în actele procesului. Cam astea ar fi faptele. Ceea ce ar mai rămâne de consemnat este faptul că magistratul care s-a dat peste cap ca să nu menționeze numele procurorului Dan Voinea, a fost Judecătorul militar, pe atunci colonel de justiție Cornel Bădoiu.
Contactat telefonic gen.(r) Dan Voinea a negat că, atunci pe 2o decembrie 1989,  ar fi fost la Crematoriul „Cenușa“ ca să se intereseze de morții incinerați acolo. În schimb, ne-a povestit câte ceva despre activitatea pe care a desfășurat-o în ultimele zile ale anului 1989. Astfel ne-a relatat că, împreună cu colegul său Mircea Levanovici,  a participat la capturarea lui Postelnicu căruia i-a și luat primele declarații de inculpat. Declarații din care el ar fi aflat și despre cele 42 de cadavre incinerate la Crematoriul „Cenușa“. În schimb, Dan Voinea ne-a relatat că, procurorul care ar fi fost într-adevăr la crematoriu a fost Gheorghe Diaconescu, șeful de atunci al Procuraturii Militare, adjunct al Procurorului General al RSR. Chestionat în legătură cu motivul pentru care Baciu ar fi declarat insistent că ar fi fost și el acolo, Dan Voinea ne-a spus că nu are de unde să știe, dar că ar fi posibil să fie din cauză că tot el i-a anchetat, ulterior, pe toți cei implicați în această afacere tenebroasă. Generalul Dumitru Sorescu, implicat și el, ce-i drept doar într-un mod colateral,  în acțiunea operativă privitoare la transportul și incinerarea timișorenilor, ne-a declarat și el că nu știe absolut nimic despre prezența vreunui procuror care să fi venit acolo. Dar declarația sa nu poate  fi deosebit de concludentă: cei care-l cunosc îl descriu drept un om care a preferat să ia asupra sa toate consecințele acelei misiuni.”. scria Vasile Surcel.

În urmă cu o lună, procurorii militari ai Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea urmăririi penale, in rem, pentru infracţiunea contra umanității.

Constatările procurorilor sunt cutremurătoare și arată complotul împotriva românilor din care a făcut parte acest nenorocit de Dan Voinea: „din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare,  vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale infracțiunii contra umanității prev. de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i și k Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal. Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui „război civil” în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui „război” psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime.”

Deci din primăvară și până în noiembrie procurorii militari au demascat acest complot pe care Dan Voinea și Ilie Botoș beneficiarii unor pensii uriașe le-au mușamalizat.

Dreptate, ochii plânși vor să te vadă!

3 COMENTARII

  1. Stimata Redactie,
    Nu vi se pare absolut nefiresc ca acest procuror impilicat direct in derularea evenimentelor sus mentionate este cel care s-a si auto-cercetat, parca am fi in filmele despre prosti si cu prosti, cum sa fii impartial si sa pretinzi imunitate cand ai fost direct implicat !?
    Cum procedeaza si onor Curtea Constitutionala a Romaniei cand este chemata sa judece desfiintarea sau impozitarea pensiilor magistratilor, desi politica fiscala este atributul si mai ales cade in sarcina Guvernului, dar ce mai conteaza, pas cu pas spre ..

    • Oare chiar asa sa fie domnilor de la C.C.R.,parlamentari reprezinta vointa poporului si au voie sa deie legi numai in favoarea voastra invers nu au voie pentru ca incalca constitutia?,eu nu stiu daca asa spune legea dar”Curentul”are juristi care imi pot rapunde mie dar si altor romani,caci daca este asa,adica o lege se poate da pentru o categorie de cetateni romani doar intr-un sens dupa care nu se poate reveni asupra primei legi printro alta lege data tot de o majoritate parlamentara chiar daca prima lege a fost data cu dedicatie de o majoritate parlamentara aflata vremelnic la conducerea tari pentru ca acest lucru nu este permis de constitutia Romaniei lucrul asta este o alta”minune a justitiei”si minumea asta trebuie corectata,asta daca traim intr-o lume bazata pe fapte reale nu pe minuni.

  2. E adevărat,ca pana ajunge la funcția acestor domni e cale lunga, dar ce nu înțeleg eu,acești domni nu înțeleg ca în tara mai sunt și alți pensionari care trebuie sa traiasca.Sunt pensionari intelectuali cu doua sau trai mii de lei pensie.Ei trăiesc f modest.De Ce? Se zice ca tara nu are bani,dar pentru categoria asta de pensionari sunt bani cu zecile de mii.De fapt se zice ca cine împarte, parte își face..

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.