
Problema mult mediatizată a imigranților care înspăimântă Marea Britanie, nu numai că este exagerată și lipsită de fond dar este și o strategie de îndepărtare a străinilor de locurile de muncă și viața din Regat. În ceea ce îi privește pe români, ostilitatea față de ei nu a fost mereu prezentă, Marea Britanie oferind chiar circulație nerestricționată pentru regina Elisabeta a României și bucurându-se de aprecierea acesteia față de stațiunea galeză Llandudno. În urmă cu mai bine de un secol, regina Elisabeta a României a vizitat stațiunea galeză Llandudno, pentru a lua o vacanță și a se odihni. După un secol de la acel moment, companiile și afacerile galeze sunt îndemnate să facă aceeași călătorie, în sens invers și din motive cu totul diferite.
În dezbaterea pe marginea impactului imigranților est-europeni asupra Marii Britanii, după ridicarea restricțiilor pentru România și Bulgaria, BBC vine cu un punct nou de vedere. Hotelul Adelphi de pe promenada din Llandudno era cunoscut, la începutul secolului XX, ca fiind demn de o regină – în acest caz, regina Elisabeta a României, care a stat cinci săptămâni în ceea ce în zilele noastre este cunoscut drept Hotelul Marine. O scrisoare de mulțumire din partea reginei încă este afișată aici. Patronajul comercianților din Llandudno este încă amintit în moto-ul orașului „Hardd, Hafan, Hedd“ – tradus în velsă după ce regina a descris stațiunea drept „un rai frumos al păcii“. În oraș există Strada Carmen Sylva, numită după numele de scriitor al reginei și o alta, Roumania Crescent and Drive, în onoarea sa. Înainte de plecarea reginei, copiii orașului au organizat o paradă, trecând pe lângă hotelul ei și organizând un concert de adio în Pier Pavilion. Primarul localității a marcat evenimentul cu salve trase de pe 21 de vase, chiar când trenul reginei pleca spre Londra. Când regina Elisabeta a României a vizitat Țara Galilor, intrarea ei în Marea Britanie a fost nerestricționată – putea veni și pleca cum dorea, scrie sursa citată. Cu toate acestea, deși România a aderat la Uniunea Europeana în 2007, cetățenii săi, împreună cu cei din Bulgaria, se confrunta cu restricții când doresc să lucreze și să trăiască în Marea Britanie, continuă publicația. Aceste bariere vor fi ridicate în ianuarie 2014, ceea ce i-a făcut pe unii să își exprime îngrijorarea că mii de est-europeni vor invada Marea Britanie.
În acest timp, unii se întreabă dacă nu cumva este o oportunitate de afaceri pentru Țara Galilor. Într-o recentă vizită la Cardiff, fostul ministru de Externe român, Andrei Marga, a declarat pentru BBC Wales că este important să recunoaștem că UE este acum o „familie“. „În Europa, toate țările trebuie să se cunoască. Este normal să schimbi opinii și valori și chiar și să ai, ocazional, neînțelegeri“, a spus acesta. Dylan Jones-Evans, profesor de antreprenoriat la Universiattea Wales, consideră că guvernul și afacerile din Țara Galilor ratează o oportunitate. „Europa Centrală este o piață uriașă pentru afacerile galeze și sunt oportunități de vânzare în această piață relativ nedescoperită cu 100 de milioane de oameni“, crede acesta. „În ceea ce privește România, un recent articol în Economist a subliniat problemele pe care guvernul român le are în cheltuirea banilor europeni pentru proiectele de infrastructură, agricultură și alte scheme de dezvoltare. Guvernul galez știe cum să cheltuiască fondurile europene… așa că are experiență valoroasă pentru o economie în curs de dezvoltare ca România“, mai spune el. Românii își creează deja legături cu Scoția. Au deschis o biserică ortodoxă în Glasgow și spun că vor să-și intensifice legăturile cu consiliile locale și guvernul.
Un reprezentant al guvernului galez a explicat că „România a fost o piață pentru companiile galeze în trecut și suntem mereu deschiși să exploreze altor oportunități“.
Irina Popescu
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info



















