Tragicele evenimente de la Beslan si-au lasat, pana la urma, amprenata asupra ratingului ridicat al presedintelui Vladimir Putin. Potrivit primului sondaj de opinie realizat dupa tragicele evenimente din Osetia de Nord, cota de popularitate a liderului de la Kremlin a coborat pana la cel mai coborat nivel consemnat din august 2000, cand in Marea Barents a esuat submarinul nuclear -Kursk-, iar seful statului se odihnea la Soci.
Atunci au murit 109 oameni, intreg echipajul ambarcatiunii. Acum, bilantul nu este inca definitiv. Viata unora dintre victime atarna inca de un fir de par. Ieri, altI 38 de copii care s-au aflat printre ostaticii comandoului cecen care a ocupat o scoala din Beslan au fost adusi la tratament la Moscova. Majoritatea au acum nevoie de ajutor psihiatric. MultI au mai putin de 10 ani. Sunt copii care nu mai stiu sa zambeasca.
Doua puncte minus
Sondajul in cauza a fost realizat in septembrie de Organizatia Iuri Levada, o structura independenta si care s-a desprins de Centrul unional pentru studierea opiniei publice, dupa ce, in ajunul legislativelor din decembrie 2003, VTIOM a fost transferat in subordinea statului. Chestionarul evidentiaza o scadere de doua procente a popularitatii lui Putin – de la 68 de puncte in luna august, la 66. Cu doar un procent (de la 30 la 31) a crescut numarul repondentilor care dezaproba actiunile liderului de la Kremlin.
Putin nu a iesit cu nimic in evidenta
In mod normal, aceasta stare de lucruri nu ar trebui sa surprinda. Rusia a trait o mare drama. E adevarat ca, in urma cu doi ani, dupa momentul Dubrovka, ratingul lui Putin s-a ridicat cu doua puncte. Acum, comenta insusi directorul institutului care-i poarta numele, Iuri Levada, -s-a depreciat. De ce? Pentru ca pe durata evenimentelor de la Beslan, Putin nu a iesit cu nimic in evidenta, nici pozitiv, nici negativ. Iar in conditiile in care nu exista alternativa la Putin, acest lucru poate sa nu aiba nici o consecinta pentru raiting-.
Cu totul alte probleme
Intr-adevar, Putin nu s-a observat pana la sfarsitul acelei tragedii. Nu a facut nici un fel de declaratie, nu s-a aratat pana cand totul nu s-a terminat in cel mai sinistru mod posibil. Nu, vizita la Beslan nu a convins, nici discursul rostit in fata camerelor de luat vederi. Mai ales ca a urmat avalansa aceea de declaratii stranii, interpretate de multi drept -a folosit contextul dat pentru rezolvarea altor probleme-. Pentru ca au fost si sunt privite propunerile formulate de Putin pentru consolidarea unitatii statului.
Sentiment de nesiguranta
Atat in Rusia, cat si in afara ei. Dar daca electoratul rus considera ca -mai bine ceva decat nimic-, in strainatate, dar mai ales in fostul lagar socialist, masurile preconizate de Putin dau fiori pe sira spinarii. Intr-un reportaj difuzat de BBC, un locuitor al Moscovei recunostea ca niciodata nu s-a simtit mai in nesiguranta ca acum. Intr-adevar, seria de atentate produse in Rusia in interval de numai doua saptamani si care au culminat cu tragedia de la Beslan, i-au facut pe rusi sa se trezeasca parca la realitate. Si sa inteleaga faptul ca atacurile teroriste nu mai pot continua. Sigur, nimeni nu garanteaza ca ideile lui Putin isi vor gasi, toate, materializarea dorita. Poate nici nu se doreste acest lucru. Dupa cum dadea de inteles presa, -nu este exclus ca o parte din sugestii sa fie simple baloane de sapun, niste teste menite sa indice gradul de pregatire a societatii la unele schimbari-. Pentru ca este mai mult ca sigur ca Rusia dupa Beslan nu va mai arata, peste un anumit timp, cu Rusia de dinainte de Beslan. Esential este ca situatia sa nu scape de sub control ajungandu-se la un efect absolut contrar celui initial.
Fie asa, fie asa
Tocmai aceasta imprevizibilitate ii sperie pe europeni. Calficand intentiile lui Putin drept ingrijoratoare, vicepremierul polonez, Adam Rotfeld, declara ca -avem nevoie de o Rusie puternica si democratica. Dar este evident ca, in opinia lui Putin, Rusia nu poate fi decat fie democratica, fie puternica-. Aceste temeri legate de drumul ales de conducerea Rusiei are mai multe aspecte. Din punct de vedere economic, Europa centrala depinde de importurile de energie din Rusia. De exemplu, in cazul Poloniei, aproximativ jumatate din necesarul de gaze naturale si 95 la suta din volumul de petrol sunt livrate de companii rusesti. Pe de alta parte, daca Ucraina si Belarus vor fi readuse pe orbita de influenta a Moscovei, pierzandu-si orice urma de independenta, -Polonia si Ungaria vor deveni peste noapte un fel de strainatate apropiata pentru Rusia. Cu consecinte dintre cele mai neplacute pentru noi-, preciza, la randul sau, Sebastian Gorka, directorul institutului pentru democratie de tranzitie si securiate internationala din Budapesta. Motive de a privi larg spre Rusia sunt, fireste. Si nici o mica exagerare nu strica. In speranta ca, pana la urma, Putin tot va lua in seama aceste semnale de alarma venite din toate colturile lumii.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
