Tot mai mulţi experţi internaţionali, cărora li se adaugă acum, din nou, şi FMI susţin că Banca Naţională a României (BNR) are suficiente motive de îngrijorare în privinţa unei aprecieri prea rapide a leului. Aceasta, la care s-ar putea adăuga încasările supraevaluate de venituri din Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) şi creşterile salariale subestimate pot afecta echilibrele economice. Pe cale de consecinţă, deficitul comercial ar putea atinge cele mai negre aşteptări ale autorităţilor. De aceea, e de preferat ca leul să meargă paralel cu creşterea productivităţii dar şi cu creşterea producţiei vândute.
FMI susţine că Banca Naţională a Romaniei (BNR) are suficiente motive de îngrijorare în privinţa unei aprecieri prea rapide a leului. Aceasta afectează grav activitatea exportatorilor, perturband echilibrul economic pe componenta de deficit comercial. Moneda naţională trebuie să evolueze în deplină concordanţă cu doi indici importanţi: creşterea productivităţii dar şi creşterea producţiei vandute.
În cazul în care evoluţia leului nu ţine seama de aceste coordonate, e mai mult decat probabil ca unei aprecieri rapidă să vină şi o depreciere la fel de fulgerătoare. Ori, majoritatea analiştilor susţin că deşi leul are motiv să se întărească, fondurile speculative, atrase pe termen scurt de o dobandă de referinţă ridicată faţă de media europeană, aceasta ar trebui să fie mai ponderată.
Majoritatea numerarului denominat în valută străină este prezent în Romania sub forma instrumentelor pe termen scurt, în condiţiile unei pieţe financiare puţin dezvoltate, notează Reuters. Fernandez-Ansola estimează că intrările de investiţii străine directe în Romania vor totaliza 6-7 miliarde de euro în acest an, în scădere faţă de 9 miliarde de euro în 2006. Pe de altă parte, reprezentantul FMI a avertizat că BNR ar putea fi nevoită să majoreze dobanda de politică monetară, la sfarşitul acestui an.
FMI a solicitat guvernului roman să crească transparenţa din domeniul finanţelor publice, în condiţiile în care se pregăteşte să absoarbă finanţări de miliarde de euro de la UE. Romania are nevoie să planifice mai precis deficitele bugetare, pentru a îmbunătăţi predictabilitatea politicilor economice.
Totodată, transparenţa este necesară pentru a eficientiza cheltuielile, în special a fondurilor UE, în vederea realizării proiectelor necesare în sectoarele infrastructurii şi serviciilor publice. El a criticat situaţia de anul trecut, cand bugetul a fost rectificat de patru ori, lucru recunoscut şi de ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu.
Viitoarele reforme structurale sunt decisive pentru a asigura eficienţa cheltuielilor publice, iar autorităţile de la Bucureşti ar trebui să renunţe la susţinerea
producătorilor din era comunismului, care înregistrează pierderi.
Deficitul bugetar al Romaniei ar putea depăşi nivelul de 2,8% prognozat pentru acest an cu aproape un punct procentual, urmand să atingă 3,7% PIB, întrucat costurile majorărilor salariale au fost subestimate cu 0,3% PIB, iar veniturile sunt supraestimate cu 0,6%.
Veniturile ar putea fi afectate, în special, de scăderea intrărilor din încasarea taxei pe valoarea adăugată, în condiţiile în care Romania îşi va schimba sistemul de colectare, pentru a adera la reglementările UE.
Pe de altă parte, cheltuielile pentru infrastructură s-ar putea plasa sub estimări, în cazul în care statul est-european nu îşi îmbunătăţeşte capacitatea de absorbţie a fondurilor UE.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
