Noul tratat istoric privind reducerea armelor nucleare strategice, denumit generic START-2 (Strategic Arms Reduction Treaty – n. red.), care urmează să fie semnat azi, la Praga, de liderul SUA, Barack Obama, și omologul său, Dmitri Medvedev, se dorește a fi piatra de temelie a noii relații bilaterale dintre foștii adversari ai Războiului Rece. Nu numai că documentul acesta va fi concretizarea în scris a termenului de „resetare“ a relațiilor ruso-americane de care vorbea Obama la începutul mandatului său, dar va însemna și o reașezare a ordinii nucleare la nivel global, deoarece evenimentul semnării noului tratat START-2 va fi urmat de unul similar, peste Ocean, săptămâna viitoare la Washington, reuniune la care și-au anunțat participarea 47 de state, printre care majoritatea puterilor nucleare mondiale. Importanța acestui nou tratat este cu atât mai mare cu cât SUA și Rusia dețin împreună un procent de 95% din potențialul nuclear mondial, potrivit analiștilor militari internaționali. Conform noii înțelegeri, rușii și americanii vor trebui să își reducă până la o treime (circa 1.550) numărul armelor nucleare aflate în silozurile fiecărei țări, arsenal acumulat în aproximativ jumătate de secol în timpul cursei înarmărilor din timpul Războiului Rece. Noul tratat va avea ca misiune distrugerea, pe o durată de circa zece ani, a nu mai puțin de 3.500 de focoase nucleare de ambele părți semnatare, în ideea unei parități privind armele nucleare.
De la Războiul Rece la războiul antiterorism
Ideea reducerii imensului arsenal nuclear agonisit de cele două superputeri mondiale nu este una nouă. Noul tratat își are originile în Tratatul Antibalistic (ABM – Anti-Ballistic Missile) din 1972, document întocmit în logica Războiul Rece, prin care se garanta distrugerea reciprocă de arsenal nuclear, în ideea că astfel cursa înarmărilor va fi oprită, iar războiul va fi descurajat, fapt ce s-a și întâmplat. Eforturile dezarmării nucleare au continuat în luna iulie a anului 1991, cu câteva luni înaintea căderii Uniunii Sovietice, odată cu semnarea tratatului START-1. La acea vreme, cele două părți se angajau să înjumătățească arsenalul nuclear la 3.000-3.500 de focoase, pe parcursul următorilor șapte ani. Din cauza perturbărilor create de prăbușirea fostului bloc sovietic, acordul a intrat în vigoare în luna decembrie a lui 2004 și a avut un termen de valabilitate de 15 ani, expirând pe 5 decembrie 2009. De asemenea, noul tratat se dorește a fi îndreptat împotriva terorismului, în baza unor rapoarte ale diferitelor instituții de informații care vorbesc despre posibilitatea ca armele nucleare să pice în mâinile unor actori nonstatali.
Potențialul nuclear
Liderul de la Casa Albă, Barack Obama, a anunțat, în urmă cu câteva zile, în cadrul unui interviu pentru „New York Times“, că SUA își va restrânge condițiile în care va putea folosi arma atomică potrivit noii doctrine nucleare a țării. Într-un bilanț al „Bulletin of Atomic Scientists“, un institut înființat în 1945 de creatorii bombei atomice americane, se concluzionează că arsenalul nuclear al SUA se ridică la 2.200 de focoase nucleare „operaționale“ și 2.500 care pot fi activate dacă este necesar. Pe lângă acestea, Washington-ul are la dispoziție 500 de ogive nucleare cu rază scurtă de acțiune, disclocate în bazele NATO din Europa, fapt ce oferă SUA avantajul de a putea lovi ținte aflate pe întreg mapamondul. De asemenea, forțele armate americane posedă 450 de rachete balistice intercontinentale (ICBM) Minuteman III, cu o rază de acțiune de 5.500 de kilometri, echipate cu focoase nucleare unice sau multiple (capabile să atace mai multe ținte). SUA deține 14 submarine nucleare americane de clasă Ohio, lansatoare de proiectile care transportă 288 de rachete balistice sau 1.152 de ogive nucleare. Submarinele sunt echipate cu rachete Trident II D5 (produse de compania americană Lockheed Martin, care va livra României lotul de avioane F-16), având o putere ce poate atinge 455 de kilotone (de aproximativ 30 de ori forța bombei lansate asupra orașului Hiroshima). De cealaltă parte, conform estimărilor făcute de experții în domeniul nuclear, Rusia deține circa 4.000 -5.000 de focoase nucleare. Cu toate acestea, președintele Medvedev a aprobat la începutului lui 2010 noua doctrină militară a Rusiei care prevede, printre altele, atacuri preventive nucleare.
România, ca monedă de schimb
Cu două zile înainte de semnarea acordului START-2, Rusia a încercat, prin vocea șefului diplomației sale, Serghei Lavrov, să impună SUA noi condiții, printre care și renunțarea la desfășurarea unor elemente ale sistemului lor de apărare antirachetă în România și Bulgaria, potrivit Karadeniz-Press. „În condițiile în care experți din Rusia și SUA poartă un dialog direct, la indicația președinților Dmitri Medvedev și Barack Obama, în probleme de apărare antirachetă, ar fi bine ca surprize de genul celei privind desfășurarea elementelor scutului american antirachetă în România și Bulgaria să fie evitate“, a subliniat Lavrov. De asemenea, Moscova a încercat pe ultima sută de metri să susțină proiectul de securitate colectivă europeană propus anul trecut de președintele Medvedev, invocând faptul că scutul antirachetă nu trebuie să fie o problemă ruso-americană, ci a întregii Europe, deși statele care au acceptat participarea la acest proiect defensiv (Polonia, Cehia, România și Bulgaria) și-au dat acordul.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
