Parteneriatul public privat din Romania este marcat de nepotism

In ultima perioada, dezvoltarea zonelor rezidentiale prin parteneriat public privat a fost vehiculata ca o solutie posibila de rezolvare a crizei locative la nivel national. Din pacate, la noi acest tip de parteneriat nu functioneaza din cauza mediului economic viciat de coruptie si relatii clientelare.

In opinia expertilor in economie, in Romania, conceptul de parteneriat public privat nu are aceleasi caracteristici ca in restul tarilor, unde este un contract ferm cu obligatii financiare de ambele parti. In opinia fostului ministru al reformei, Mircea Cosea, principala cauza care sta in calea dezvoltarii parteneriatului public privat (PPP) o reprezinta gradul redus de descentralizare a mediului economic romanesc, ceea ce face aproape imposibila implementarea proiectelor in sistem de parteneriat public privat. Un alt factor care sta in calea acestui mecanism de dezvoltare este deficitul de credibilitate care caracterizeaza in momentul de fata societatea romaneasca -dominata de coruptie si captiva unui sistem clientelar-. Cosea a criticat si gradul redus de implicare a bancilor in finantarea economiei reale, care, in opinia sa, ar fi reticente in a-si asuma riscul finantarii unor diverse proiecte imobiliare.

Investitorii, tinuti pe loc de birocratie si clientelism

Investitorul privat priveste implicarea sa in aceasta relatie in primul rand din punct de vedere economic. Este dispus sa investeasca sume mari de bani, dar asteapta la randul sau un grad mai mare de implicare si de transparenta din partea autoritatilor publice, in dezvoltarea proiectelor imobiliare. Obositi de birocratie si de tergiversarea cu care primesc autorizatiile de la autoritatile publice, investitorii se declara dispusi sa dezvolte proiecte de anvergura, dar cu conditia unei flexibilitati sporite din partea primariilor. Si firmele de consultanta in domeniul economiei aplicate care colaboreaza cu autoritatile locale au reclamat modul contraproductiv atat pentru mediul de afaceri, cat si pentru comunitatile locale in care reprezentantii autoritatilor inteleg sa se implice in acest parteneriat.

Constructorii sunt suparati foc pe arhitecti

Oamenii de afaceri, dezvoltatorii imobiliari reclama deficientele unor planuri de urbanism delimitate arbitrar, regulamentele de urbanism rigide, care au constituit piedici in calea ridicarii unor noi constructii. -Strategia de dezvoltare urbanistica promovata de institutia arhitectului-sef este in unele orase din tara un adevarat bolovan de gatul economiei-, dupa cum a apreciat reprezentantul unei firme de consultanta, prezent la Forumul Imobiliar organizat de Piata Financiara. In plus, -formularistica excesiva, precum si procesarea inceata a solicitarilor primite- sunt alte obstacole care pun pe fuga oamenii de afaceri dornici sa investeasca in domeniul imobiliar. Desi ar trebui sa fie un factor al dezvoltarii economice, arhitectul-sef este uneori o piedica, au apreciat unii dintre vorbitori.

Periferiile se vor transforma in zone rezidentiale

Dezvoltarea periferiilor este o idee pe care mizeaza nu numai mediul de afaceri, dar si autoritatile locale. De exemplu, cele sase sectoare ale municipiului Bucuresti nu au o dezvoltare unitara din punct de vedere urbanistic, existand dezechilibre mari de la o zona la alta, atat din punct de vedere economic, cat si urbanistic. Departe de a gandi la nivel global, unii reprezentanti ai mediului de afaceri prezenti la Targul de Vile s-au rezumat la un interes punctual: contributia partenerului public, care ar trebui sa puna la dispozitie terenul si infrastructura pentru utilitatile publice, in schimbul perspectivei de dezvoltare a zonei respective.

Dupa ce s-au perindat prin diverse foruri de conducere la nivel inalt, experimentand tot felul de modele de privatizare, economistii au gasit explicatia tuturor relelor din economie: lipsa de cultura investitionala a cetateanului roman -obisnuit sa-si pastreze economiile la CEC sau la ciorap-.