Sprijinul UE nu reușește încă să transforme pe deplin cercetarea în succes comercial

Banii alocați cercetării apropiate de piață în cadrul priorității „Poziția de lider în sectorul industrial” din Orizont 2020, principalul program al UE pentru cercetare din perioada 2014–2020, nu au fost orientați suficient către transformarea ideilor și a produselor inovatoare în rezultate comerciale, arată un raport publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană. Auditorii recunosc că programele de lucru au reflectat prioritățile strategice ale UE, dar formulează mai multe recomandări pentru consolidarea transferului tehnologic și accelerarea adoptării pe piață a rezultatelor cercetării. Ei solicită totodată îmbunătățirea mecanismelor de monitorizare și a metodelor de evaluare a valorii economice create pe termen lung.

„Pentru a deveni un adevărat lider industrial, nu este suficient să finanțezi cercetarea. UE trebuie să se asigure în permanență că investițiile publice ajung până la capătul drumului și se traduc în inovare pregătită pentru piață, într-o participare mai puternică a sectorului privat și într-o creștere economică durabilă. Nu a fost însă întotdeauna cazul”, a afirmat domnul Petri Sarvamaa, membrul Curții responsabil de acest audit. „Între cercetare și comercializare persistă un decalaj greu de ignorat, inclusiv în cazul cercetării aflate cel mai aproape de piață. Următoarea generație de programe europene pentru cercetare și competitivitate trebuie să închidă această breșă”.

O parte semnificativă din fondurile alocate priorității „Poziția de lider în sectorul industrial” din Orizont 2020, în valoare de aproximativ 13,6 miliarde de euro, a fost destinată sprijinirii întreprinderilor europene, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), pentru dezvoltarea de noi tehnologii și transformarea ideilor inovatoare în oportunități comerciale. Cu toate acestea, potrivit auditorilor, nu este clar în ce măsură finanțarea a fost orientată către nevoile concrete de afaceri ale IMM-urilor. Auditorii au constatat că, deși această prioritate viza, în principiu, cercetarea cea mai apropiată de comercializare, aproximativ jumătate din fonduri au ajuns la organizații fără scop lucrativ, precum organizații de cercetare, universități și alte instituții de învățământ.

Prioritatea urmărea, de asemenea, să îmbunătățească accesul IMM-urilor la finanțarea de risc prin intermediul InnovFin, un set de instrumente financiare (precum participații la capital și împrumuturi) administrate de Grupul Băncii Europene de Investiții. Or, auditorii au constatat că cea mai mare parte a finanțării InnovFin nu a ajuns de fapt la IMM-uri și că nu există date care să arate dacă aceste instrumente financiare au sprijinit efectiv inovarea și comercializarea rezultatelor cercetării. Pe de altă parte, Curtea remarcă faptul că granturile acordate prin Instrumentul pentru IMM-uri, cea de-a treia modalitate de finanțare din cadrul programului, au oferit un sprijin eficace pentru transferul tehnologic. Totuși, adoptarea comercială a rezultatelor a rămas modestă, din cauza resurselor financiare limitate, a unei planificări insuficiente a exploatării rezultatelor, a obstacolelor de reglementare și a unor deficiențe în diseminarea și valorificarea rezultatelor cercetării.

Nici Orizont 2020, nici actualul program Orizont Europa nu includ criterii de eligibilitate legate de capacitatea de inovare a solicitanților. Altfel spus, este posibil ca fondurile să nu fie direcționate către proiectele cu cel mai ridicat potențial de inovare. Mai mult, Comisia Europeană nu a evaluat capacitatea de inovare sau performanța economică a organizațiilor finanțate. De aceea, este greu să se stabilească în ce măsură fondurile UE au generat beneficii economice durabile.

În ceea ce privește viitorul finanțării europene pentru cercetarea apropiată de piață, auditorii subliniază că un accent mai puternic pe comercializare, pe extinderea activității întreprinderilor și pe obținerea unui impact măsurabil va fi esențial pentru a maximiza randamentul investițiilor publice.