Datoria externa pe termen mediu si lung a atins, la 31 iulie 2004, nivelul de 16,9 miliarde de euro, in crestere cu 8,4% fata de 31 decembrie 2003.
Chiar daca datoria in termeni absoluti nu este foarte mare, importanta este destinatia acestor fonduri.
Banii ar trebui orientati spre dezvoltarea capacitatii de export si a infrastructurii, nicidecum sa incurajeze consumul. Analistii economici sunt de parere ca autoritatile trebuie sa monitorizeze atent indatorarea publica prin entitati aflate inca in proprietatea statului si gradul de indatorare privata garantata de stat. Deficitul de cont curent, dupa primele sapte luni, s-a majorat cu 23,6% fata de perioada similara a anului trecut, ajungand la 1,75 miliarde de euro. Schimburile de marfuri raman principala sursa de dezechilibru al contului curent, cu un minus de peste 350 milioane de euro, in luna iulie.
Datoria externa publica si public garantata inregistra, la 31 iulie 2004, un sold de 10 miliarde de euro, reprezentand 59,3% din datoria pe termen mediu si lung (fata de 61,7% la 31 decembrie 2003). Datoria privata externa s-a situat la sfarsitul lunii iulie la 6,9 miliarde de euro, fiind cu 15,3% mai mare decat la 31 decembrie 2003. Gradul de acoperire a fost, la aceeasi data, de 4,5 luni de import, fata de 4,1 luni de import la 31 decembrie 2003. Potrivit datelor BNR, rata serviciului datoriei externe a fost in perioada ianuarie-iulie 2004 de 18,4%, fata de 20,6% in anul 2003.
Tinta pe cale de a fi ratata
Pentru acest an, guvernul si Banca Nationala a Romaniei s-au angajat, in negocierile cu Fondul Monetar International, sa limiteze deficitul de cont curent la 5,5% din PIB, mai putin cu 0,4 puncte procentuale fata de anul trecut. -Cred ca va fi foarte greu sa ducem deficitul spre cifra convenita cu FMI. In primul rand, este vorba de politica bugetara din a doua parte a anului. In primele sapte luni am avut o executie bugetara care s-a soldat cu un deficit de numai 0,1% din PIB, insa o politica activa bugetara, in sensul cheltuielilor mai mari decat veniturile, ar impulsiona cererea interna. O astfel de politica bugetara privind cheltuielile nete, sezonalitatea la importuri, plus o anume stabilitate nominala a leului ma fac sa cred ca ne va fi greu sa terminam anul cu un deficit de cont curent sub 6%-, ne-a declarat analistul economic Daniel Daianu. In opinia sa, adancirea deficitului nu ridica probleme atat timp cat finantarea este sustenabila, provenind din investitii straine directe. Insa, intr-o perspectiva mai indelungata, fluxurile de investitii straine nu sunt atat de mari si de durabile incat sa permita adancirea deficitului de cont curent peste nivelul de 6%.
Angajamente pe termen mediu
-Ne asteptam ca Romania sa nu mai aiba nevoie de alte aranjamente cu Fondul Monetar International-, se arata in Memorandumul de politici economice si financiare pentru perioada 2004-2006, care include principalele obiective economice si financiare in urmatorii doi ani.
Potrivit memorandumului, Romania isi propune reducerea inflatiei la 9% la sfarsitul acestui an, urmand sa ajunga la 5% la sfarsitul anului 2006 si un deficit de cont curent de 5,5 procente din PIB, doua treimi urmand sa fie acoperit de fluxuri care sa nu genereze datorii. In schimb, potrivit acestui memorandum, nivelul -confortabil- al rezervelor va fi in urmatorii ani de doar trei luni si jumatate de importuri fata de 4,5 luni in prezent. Autoritatile se angajeaza la mentinerea ratei de crestere economica anuala, in perioada 2004-2006, la un nivel de 5%, in vederea reducerii diferentelor in ceea ce priveste PIB-ul pe cap de locuitor comparativ cu UE. Pentru finantarea deficitului bugetar pe 2004, prioritate au imprumuturile interne, autoritatile avand in vedere extinderea maturitatii titlurilor denominate in lei. Finantarea interna permite in acelasi timp limitarea presiunilor ofertei de credite catre sectorul privat.
BNR se lauda cu o politica monetara ferma
Banca Nationala a Romaniei (BNR) considera ca riscurile prudentiale rezultate din cresterea rapida a creditului inregistrata anul trecut sunt controlabile, deoarece bancile sunt bine capitalizate si lichide. Masurile impuse de FMI, care s-a aratat ingrijorat de expansiunea creditului, cu consecinte asupra majorarii deficitului de cont curent, intra in contradictie cu recomandarile Uniunii Europene, care a criticat recent Romania pentru ponderea redusa in PIB a creditului neguvernamental (care se situeaza la aproximativ jumatate din media europeana). In cadrul aceluiasi memorandum, autoritatile romane se lauda cu introducerea la inceputul acestui an a normelor prudentiale privind creditarea populatiei (obligativitatea avansului si a girantului si un plafon maxim de indatorare de 30% din venituri), masuri menite sa restranga numarul persoanelor eligibile pentru contractarea unui credit.
Expertii FMI stau cu ochii pe pensiile si salariile romanilor
La punctul nr. 16 al Memorandumului, autoritatile romane arata ca salariile in sectorul bugetar si pensiile vor fi mentinute in limitele bugetului pe 2004, cresterile salariale fiind limitate prin Ordonanta nr. 123/2003 (la sase procente, in termeni nominali, la inceputul anului si la alte 6 procente in luna octombrie a.c.) De asemenea, utilizarea profiturilor intreprinderilor de stat ca bonusuri salariale a fost plafonata la un salariu de baza mediu lunar. In ceea ce priveste majorarea pensiilor, autoritatile romane s-au angajat in fata FMI sa nu depaseasca cresterile deja programate. De la 1 iulie 2005 vom putea asista la egalizarea varstei de pensionare pentru femei si barbati, corelata cu o crestere a acestei varste.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
