Finalizarea negocierilor de aderare, pusa sub semnul intrebarii

In timp ce autoritatile actuale de la Bucuresti jubileaza prin mass-media cu gandul la continutul ultimului raport de tara al Uniunii Europene, oficialii europeni nu manifesta acelasi entuziasm, luandu-si cateva masuri de prevedere pentru a nu se trezi in 2007 cu o Romanie cu lectiile inca nefacute. Atat noua clauza de salvgardare decisa pentru Romania si vecinul ei de la sud de Dunare, Bulgaria, cat si rezervele formulate de catre comisarul pentru extindere, Gunther Verheugen, cu privire la respectarea de catre tara noastra a calendarului de negociere constituie semnale ca occidentalii sunt precauti, necrezand prea mult in capacitatea oficialitatilor de la Bucuresti de a respecta intocmai termenul fixat. Neincrederea se bazeaza pe dificultatea ultimelor patru capitole de negociere restante – -Justitie si Afaceri Interne-, -Concurenta-, -Protectia mediului inconjurator- si -Diverse- – domenii unde Romania nu este vazuta prea bine, din cauza carentelor existente. -Dificil, dar nu imposibil- de solutionat, in opinia sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, care a apreciat ca -mai sunt inca multe de facut pentru ca Romania sa adere la 1 ianuarie 2007-.

Desi termenul pentru finalizarea negocierilor de aderare cu Romania a fost fixat de catre institutiile europene pentru sfarsitul lunii decembrie a anului in curs, oficiali europeni, precum Gunther Verheugen, si-au manifestat neincrederea ca acest termen va fi respectat de catre partea romana datorita problemelor spinoase pe care le ridica ultimele capitole de negociere ramase spre rezolvare. La randul sau, seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele, a pus afirmatiile colegului sau pe seama nevoii de prudenta de care trebuie sa se dea dovada in acest caz.

-Este dificil, dar nu imposibil-, a declarat, ieri, seful Delegatiei, referindu-se la posibilitatea incheierii la timp a celor patru capitole de negociat intre Romania si UE, dintre care trei sunt considerate mai dificile: -Justitie si afaceri interne-, -Concurenta- si -Protectia mediului inconjurator-. Scheele a catalogat rezerva formulata de catre Gunther Verheugen cu privire la posibilitatea ca negocierile de aderare cu Romania sa nu fie incheiate in acest an ca fiind una -precauta- si -prudenta-. -Trebuie sa fii precaut atunci cand faci predictii, pentru ca nimic nu poate fi declarat inchis pana nu este inchis efectiv-, a afirmat Jonathan Scheele. Seful Delegatiei a explicat ca incheierea negocierilor de aderare nu va fi hotarata de catre Comisia Europeana, ci de cele 25 de state membre, care vor avea o intalnire cu oficialii romani la Conferinta Interguvernamentala, urmand ca mai apoi, in luna decembrie, decizia sa fie anuntata de Consiliul European.

Probleme, probleme, la capitolele ramase

Ultimele patru capitole de negociere ridica, in viziunea lui Scheele, probleme serioase in solutionarea lor, datorita carentelor inca existente in practica tarii noastre in domeniile de activitate vizate de aquis-ul comunitar specific. Astfel, potrvit sefului Delegatiei, la nivelul capitolului ce trateaza chsetiunea -Concurentei-, Romania mai are de reglementat problema ajutoarelor de stat, in special in sectorul otelului, unde privatizarile efectuate nu ar fi prea clare. -Trebuia aplicata inca din *93, cand Romania a semnat Acordul European, insa abia recent a inceput sa fie implementata in mod eficient-, a apreciat Scheele. Nici la nivelul capitolului -Justitie si afaceri interne-, -situatia nu este perfecta-, a spus Scheele, pronuntandu-se pentru o mai mare independenta a justitiei si pentru continuarea reformei in domeniu, in conditiile in care tara noastra va avea si atributii de gestionare a frontierelor, ca ultimul stat la granita estica a Uniunii Europene. Si la capitolul -Mediu- mai sunt sase directive al UE asupra carora mai trebuie negociate perioadele de tranzitie cerute de Romania, iar cel de-al patrulea capitol, -Diverse-, va cuprinde tot ceea ce nu apare in celelate capitole ale acquis-ului comunitar – de exemplu modalitatea in care vor fi cheltuite fondurile de preaderare (PHARE, ISPA si SAPARD) care vor fi acordate Romaniei pana in 2005-2006, unele proiecte intinzandu-se pana in 2009. -Consider ca este o situatie dificila si provocatoare, dar nu imposibil de rezolvat-, a aratat Scheele.

PNA, mandat prea extins

In ceea ce priveste lupta anticoruptie si principalul instrument de lupta impotriva acestui fenomen, Parchetul National Anticoruptie, Scheele a afirmat ca, la nivelul acestei institutii, problema eficientei sale tine de caracterul mandatului sau, anchetarea coruptiei la nivel inalt reprezentand una dintre dificultatile sau, mai bine spus, carentele institutiei. -Mandatul sau este extrem de amplu, ocupandu-se de toate actele de acest gen-, a spus acesta, atragand atentia ca, in acest moment, cazurile aflate in ancheta au un nivel scazut ca valoare, PNA fiind practic invadat de dosare care, in mod normal, nu ar trebui sa reclame capacitatea de actiune a unui asemenea organ national anticoruptie. -Aceasta situatie nu ar trebui sa impiedice PNA sa se ocupe de cazurile mari de coruptie-, a declarat seful Delegatiei, sugerand ca PNA sa fie scutita de caracterul extins al mandatului sau, ca o masura de eficientizare a activitatii sale.

-Asta-i realitatea!-

De altfel, rezerva privind capacitatea Romaniei si, totodata, si a Bulgariei de a respecta termenii de aderare conveniti cu institutiile europene este dovedita de al treilea tip de clauza de salvgardare hotarat de catre Comisia Europeana, special pentru cele doua state, ce prevede amanarea cu un an a aderarii acestora, daca nu vor indeplini conditiile de aderare. Scheele a incercat sa motiveze noua decizie a Comisiei prin realitatea problemelor existente. -Nu vreau sa spun ca ele (Romania si Bulgaria – n.r.) merita mai putina incredere, pur si simplu e o realitate. Mai sunt inca multe de facut pentru ca Romania sa adere la 1 ianuarie 2007-, a spus Scheele.