Perpectivele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana au fost comentate in fel si chip de autoritatile romane, de asociatiile profesionale, dar si de o serie de organizatii europene. Astfel, intr-un strudiu recent, Institutul European din Romania realizeaza, pornind de la starea actuala a agriculturii romanesti, o serie de prognoze si previziuni postintegrare pentru acest sector. In ciuda similitudinilor dintre Romania si noile membre ale UE, agricultura noastra va avea o traiectorie proprie. Problemele identificate de Institutul European in spatiul romanesc nu sunt insa deloc putine sau minore.
Autoritatilor romane le este criticata lipsa de strategii in domeniu. -De pilda, se vorbeste despre fragmentarea excesiva a exploatatiilor agricole si se propun si solutii pentru comasarea lor, dar nu se precizeaza care sunt criteriile dupa care se poate stabili daca o ferma este prea mica sau, dimpotriva, prea mare. Or, este de presupus ca acesta trebuie sa fie primul pas pentru formularea unei strategii-, se arata in studiu. Autorii acestor lucrari sustin ca demersul lor are in vedere presiunea pe care o va exercita viitoarea aderare la UE. Autorii studiilor iau in calcul si consecintele adoptarii de catre Romania a legislatiei comunitare relevante, incercand gasirea unui raspuns la intrebarea: este Politica Agricola Comunca (PAC) un leac pentru problemele structurale cronice ale agriculturii romanesti?
Productiile la hectar, de opt ori mai mici decat in UE
Studiul scoate in evidenta 10 mari probleme -de solutionat- pentru asigurarea dezvoltarii in zonele rurale si a agricuturii in Romania: de pilda, dinamica PIB-ului agricol si a populatiei ocupate in agricultura, care au avut un trend divergent si neconcordant cu tendintele din UE. In timp ce PIB-ul agricol a scazut, populatia ocupata in agricultura s-a majorat de la 28%, in 1990, la 40%, in 2001. Comparativ, in UE, anul 2001 s-a tradus in urmatoarele cifre: 1,7% PIB agricol si 4,2% populatie ocupata.
Terenurile agricole sunt excesiv fragmentate, ceea ce determina productivitatea scazuta a sectorului, la aceasta adaugandu-se si lipsa de tehnologie din sector. In Romania exista 4,75 milioane de exploatatii agricole, cu o suprafata medie de 2,9 hectare – cifra valabila pentru anul 2003, in timp ce in UE, media suprafetelor agricole utilizate – a exploatatiei – este de 18,7 hectare.
De asemenea, studiul mai remarca accesul limitat la input-uri si servicii datorat in mare parte lipsei de resurse financiare si decapitalizarii sectorului, dar si conjuncturii macroeconomice. Sunt remarcate decalaje nu numai fata de UE, dar si comparativ cu celelalte tari central si est-europene. Activitatile din agricultura au un caracter preponderent de subzistenta si semisubzistenta. Astfel, ponderea lucratorilor familiali in gospodarii a sporit de la 4,3% la 32,4 in perioada 1992-2002.
Conform estimarilor, contravaloarea consumului de produse agricole din surse proprii reprezinta 57,6% din totalul cheltuielilor gospodariilor de agricultori, in timp ce numai 12,8% din cheltuielile totale sunt destinate cumpararii de marfuri nealimentare.
Productivitatea scazuta este un alt punct slab al agriculturii romanesti: in 2002, valoarea productiei agricole pe hectar a fost de 248 de euro, in timp ce media UE era de 2.000 de euro/hectar. Raportul intre valoarea culturilor arabile si sprijnul agricol din Romania inregistreaza diferente semnificative fata de UE, cu efecte asupra competitivitatii produselor romanesti pe piata interna si externa. Astfel, Romania a ajuns o piata de desfacere pentru produsele agroalimentare din import. La aceasta se mai adauga si inconsecventa reformelor structurale si a masurilor de politica agricola din perioada de tranzitie.
Slaba dezvoltare a economiei rurale neagricole si lipsa unor alternative de ocupare si venit pentru populatia agricola se reflecta in migratia tinerilor din mediul rural, in nivelul scazut si cu tendinta de reducere a ratei de activitate specifice populatiei rurale, nivelul ridicat al ratei de dependenta economica, nivelul scazut al al ratei de ocupare a populatiei rurale, ponderea scazuta a persoanelor care au garantia obtinerii unui venit lunar sigur etc.
Productia de carne de porc va scadea cu un milion tone
Conform studiului, aderarea va duce la o scadere a veniturilor agricultorilor, daca nu se vor implementa platile directe. Scaderea se va datora mai ale faptului ca Romania are un sector animalier necompetitiv.
Aderarea va avea un impact destul de previzibil si asupra pietelor agricole, concluziile fiind valabile pentru aproape toate tarile central si est-europene. Astfel, productia de carne de porc va scadea ca urmare a procesului de aderare – cu pana la un milion de tone. Acest fenomen va avea doua cauze principale: preturile pentru carcasele de porc de calitate sunt mult mai mari in Europa de Est decat in UE, la care se mai adauga si ineficienta privind modul de hranire a animalelor care va duce la cresterea preturilor si la o ajustare suplimentara care va apasa in procesul de extindere. Productia de carne de pui ar putea creste, ca urmare a cresterii pretului in procesul de aderare.
Introducerea platilor directe ar putea duce la un soc initial, care ar genera o redistribuire a terenurilor destinate culturilor de cereale si oleaginoase, ca urmare a perioadei de tranzitie. Aderarea va determina, in general, cresterea preturilor cerealelor si, in special, cresterea pretului la grau dur, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra profitabilitatii productiei de cereale.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
