La începutul acestei luni, mass-media s-a inflamat rapid în momentul publicării ultimului raport al GAO (Government Accountability Office -n.r.) în care se făcea referire la necesitatea reducerilor de cheltuieli legate de înzestrarea militară a SUA. Deși peste Ocean, acest raport nu are o importanță deosebită, la București, presa a agitat foarte mult ideile prezentate în acest document potrivit căruia costurile de instalarea a unor elemente ale scutului antirachetă în Europa de Sud-Est nu ar fi justificabile. Atunci, Ambasada SUA la București a infirmat zvonurile potrivit cărora Washington-ul nu mai dorește amplasarea de rachete SM-3 în baza de la Deveselu. La finele acestei săptămâni, pe fondul încercării de a mai liniști Moscova în privința acestui proiect, Pentagonul a anunțat că va face mici modificări ale programului, dar nu unele majore. Astfel, instalarea în Turcia a unui radar TPY-2 conceput pentru detectarea lansatoarelor de rachetă balistică și a traiectoriei lor este în continuare prevăzută, ca și desfășurarea până în 2018 a 24 de rachete interceptoare SM3-IIA în România și la fel în Polonia. Diferența de optică asupra proiectului o reprezintă tehnică care urmează a fi folosită în cazul interceptorilor tereștri de la Deveselu. Începând din 2022, o nouă variantă, SM3-IIB, urma de asemenea să fie instalată pe aceste situri, dar acest lucru nu se va mai întâmpla. 'Noi nu mai intenționăm să o facem, dar vom continua să avem același număr de interceptori', a dat asigurări numărul trei al Pentagonului, James Miller, citat de AFP. Racheta SM3 include 'un vehicul ucigaș exo-atmosferic' care, în versiunea IIA, are o viteză de 4,5 kilometri pe secundă. În versiunea IIB, în curs de a fi pusă la punct, viteza trece de 5,5 km/s, ceea ce o face mai eficace împotriva rachetelor intercontinentale, potrivit Arms Control Association. Aceste sunt practic modificările pe care americanii doresc să le aducă la proiectul scutului antirachetă.
MAE confirmă continuarea proiectului
Pentru a nu da frâu liber speculațiilor pe acest subiect, diplomația de la București a precizat la finele săptămânii trecute că parteneriatul strategic dintre România și SUA se desfășoară în parametri normali și previzibili. MAE a transmis că secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a avut o convorbire telefonică cu Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională în Departamentul de Stat american, la solicitarea părții americane. SUA au dat asigurări că administrația americană a decis să ajusteze programul scutului antirachetă prin renunțarea la faza a 4-a a acesteia, care presupunea în principal introducerea în uz a unui nou tip de rachete interceptoare. „Rose Gottemoeller a subliniat foarte clar și ferm că această decizie de ajustare a EPAA nu afectează în niciun fel România, faza a 2-a a EPAA – care presupune operaționalizarea Bazei Deveselu la orizontul anului 2015 – urmând să se desfășoare conform calendarului stabilit, fără niciun fel de modificări sau întârzieri. De altfel – a reconfirmat oficialul american – tipul de interceptor care urma să fie introdus în uz în cursul fazei a 4-a nu a fost, încă de la începutul proiectului, planificat a fi instalat la Deveselu. Oficialul american a reiterat angajamentul SUA fata de protecția teritoriului, populațiilor și forțelor membrilor europeni ai NATO”, precizează MAE. Mai mult, Aurescu a propus omologului său american susținerea unei conferințe în acest sens la București, invitație acceptată de partea americană.
Mădălin Necșuțu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
