Profanatorii de morminte

Mare parte din istoria Brailei, oras atestat

documentar inca de pe vremea lui Vlaicu Voda, la 1368, este concentrata in cladirile de pe fosta Cale Regala si din Centrul Vechi ori in ctitoriile etniilor care au convietuit aici, secole la rand – greci, lipoveni, bulgari, armeni, evrei, germani, italieni, englezi. Cimitirele vechi ale urbei, fie -Evreiesc-, fie -Armean-, fie -Sf. Constantin-, -Luteran-, -Sf. Maria-, fie -Catolic- poarta, de asemenea, insemnele candva infloritorului oras-port de la Dunare. In ultima vreme insa, locurile de veci – unele adevarate monumente de arhitectura si arta – au fost vandalizate de indivizi pusi pe capatuiala, oameni fara Dumnezeu, care, pentru cateva mii de lei, au distrus socluri de marmura, statui si ornamente din bronz, chiar si crucile din Cimitirul Eroilor.

Acestia sunt profanatorii de morminte. Unii sunt doar niste pusti, altii, infractori cu caziere impresionante, si-au facut culcus prin cavouri. Ei calca in picioare, la propriu, istoria Brailei. Fenomenul a luat amploare, iar autoritatile nu-i pot face fata cu toate eforturile depuse. Oamenii sunt revoltati, pana si cei care ocolesc, de obicei, aceste -taramuri ale mortii- se arata indignati de nemerniciile care se petrec ziua-n amiaza mare. Asa barbarii nu s-au mai pomenit pe aici, nici macar pe vremea stapanirii turcesti.

Bustul lui Nicolae Perlea, realizat de sculptorul

Paciurea, disparut fara urma

Jaful din cimitire i-a determinat, la un moment dat, pe reprezentantii primariei, sa-i inlocuiasca pe paznicii obisnuiti cu agentii unei firme specializate. Fenomenul, nu numai ca nu a fost tinut in frau, dar parca a luat amploare. Fiind vorba de hectare intregi de tinut sub observatie, nici politia nu a reusit sa faca mare lucru. Adevarati -emisari ai raului-, profanatorii de morminte fura tot ce se poate fura, iar ce nu pot lua cu ei, distrug. Crucile de lemn ajung pe foc, bronzul si fierul e dus la centrele de achizitii, pana si florile de pe locurile de veci sunt vandute prin piete. Tigani din Lacu Dulce, boschetari

care cersesc pe la usile cimitirului sau puscariasi

care n-au unde sa doarma, acesti oameni fara frica de Dumnezeu isi bat joc de agoniseala batranilor. Multi braileni isi rup de la gura ca sa-si ridice cruce si cavou sau macar o imprejmuire si totul se duce de rapa intr-o singura noapte…

Si asta n-ar fi nimic, daca acesti nemernici s-ar

opri macar la portile Cimitirului Eroilor, amenajat la -Sf. Constantin-.

Cruci culcate la pamant si monumente mutilate – iata -semnul- navalirii lor peste pamantul sfant al martirilor neamului. Un exemplu edificator al raului facut de profanatorii de morminte il reprezinta furtul unei sculpturi de bronz realizate de artistul Dimitrie Paciurea la sfarsitul sec. XIX, ce facea parte din patrimoniul cultural national. Este vorba de bustul lui Nicolae V. Perlea (1837-1889), fost primar al

Brailei, mare om de cultura, al carui mormant se afla la Cimitirul -Sf. Constantin-, mutilat, pangarit si napadit de buruieni.

Banda lui Camburu a profanat zeci de morminte

Greu de prins, dar si mai greu de pedepsit din

pricina legilor prea blande, profanatorii de morminte se afla pe cea mai de jos treapta a nelegiuirii. Ca fura, n-ar fi mare lucru, doar fura si ministrii. Dar sa batjocoresti locurile de veci si sa-ti si placa s-o faci, asta chiar e strigator la cer. E de notorietate faptul ca, in urma cu cativa ani, mai multi tineri, beti crita, au purces in noaptea de Anul Nou in -Sf. Constantin- ca sa arate ce curajosi sunt, apoi au distrus cu bocancii mai multe zeci de monumente funerare.

Trifan Camburu si altii de teapa lui se numara

printre cei care calca cimitirele, zic ei, ca sa-si

potoleasca foamea. Recidivist notoriu, Camburu

vagabonda prin oras si dormea intr-o canalizare,

pentru ca, in zilele de sarbatoare sa ceara mila pe la portile cimitirelor. De prin anul 1997, el si-a facut culcus intr-un cavou de la -Sf. Constantin-.

Daca ar fi sa fie facut un -top al profanatorilor-,

Trifan Camburu s-ar situa, cu siguranta, pe un loc fruntas. Numai in perioada noiembrie-decembrie 2003, impreuna cu alti doi boschetari, Neculae Cazacu si Georgeta Focea, el a sustras lanturi, tevi si alte parti metalice de la 15 locuri de veci, pe care apoi le-a vandut la un centru de achizitii. Afara de asta, banda lui Camburu a jefuit si magazia cimitirului. Mai inainte, in iulie 2002, recidivistul, beat fiind, a culcat mai multe cruci la pamant, ca sa-i treaca nervii. Mai mult, in martie anul trecut, el a dislocat o cruce de marmura din cimitir, a dus-o in spate pana

peste calea ferata, in cartierul Lacu Dulce, apoi a

abandonat-o in zona, dupa ce incercase, fara succes, sa o vanda unui pietrar.

Administratorii cimitirelor au depistat, nu de

putine ori, copii infractori veniti sa fure si sa

jefuiasca locurile de veci. Recent, doi pusti de 15

ani au fost trimisi in judecata pentru ca au profanat doua morminte. Al treilea participant la -actiune-, un -tanc- de 12 ani, Ionut. A., a scapat de dosar pentru ca nu are raspundere penala.