Banii n-au culoare politica nici in Europa

Stiam de mult ca banii n-au miros. Acum invatam ca n-au nici culoare politica, chiar si atunci cand vine vorba despre batrana doamna, Europa. Ca Romania se vinde ieftin oricui, nu mai mira pe nimeni. Pentru suma corecta, orice si aproape oricine e de vanzare in aceasta tara. Campania electorala ne invata ca lucrurile se petrec aproape la fel si in Europa, diferenta fiind doar numarul zerourilor, mult mai mare, bineinteles, cand vine vorba de Occident.

Dupa ce si-au stors mintea pentru a gasi cea mai buna cale de anihilare a opozitiei, strategii din Kiseleff s-au gandit ca n-ar strica daca ar aduce in sprijinul PSD voci occidentale, de politicieni si analisti care sa confere greutate mesajului intern transmis de partidul domnului Nastase.

Spre cinstea sa, Tony Blair pare sa fi ramas imun la cantecul de sirena al PSD, astfel vizita presedintelui Iliescu si a suitei sale pesediste la Londra nefinalizandu-se cu vreo declaratie de sustinere asa cum se astepta la Bucuresti.

Mult mai pragmatici, francezii si germanii au considerat ca pentru pretul corect pot da o mana de ajutor lui Adrian Nastase si partidului sau in campania electorala. Contractele date de guvern pe ochi frumosi firmei franceze Vinci si companiei germane EADS au cimentat prietenia guvernului social-democrat de la Bucuresti cu drepta franceza si cu social-democratii lui Schroder. De aceeasi -bunavointa-, cu multe zerouri in coada, vor beneficia si austriecii si israelienii, chemati si ei la masa bucatelor impartite, pe ultima suta de metri, de guvernul Nastase.

In schimbul contractelor generoase, pe langa inevitabilele comisioane, occidentalii trebuie sa plateasca si cu declaratii favorabile cabinetului de la Bucuresti, care, spera strategii partidului de guvernamant, vor aduce voturi suplimentare in campanie.

Pentru o mai mare credibilitate, in operatiunea de imbunatatire a imaginii externe a PSD, au fost antrenate si publicatii occidentale, unele de prestigiu, unde au aparut, fara -P–ul de rigoare, articole in care ni se spune ca, pentru viitorul Romaniei, cel mai bine ar fi sa-i votam si in 2004 pe social-democratii lui Nastase. In acest joc al banilor a fost atrasa si publicatia -The Economist-, care sustine, intr-o analiza, ca mentinerea PSD la putere dupa alegerile din aceasta toamna este cea mai buna varianta pentru viitorul european al Romaniei. Comentariile din raportul -The Economist Intelligence Unit- sunt atat de favorabile partidului de la putere, incat este greu de crezut ca formatiunea lui Adrian Nastase este straina de istoria aparitiei lui. Misterul este elucidat chiar de catre analistii de la -The Economist- care au precizat ca acest tip de analize sunt comandate de mari oameni de afaceri, bancheri si investitori din vest, iar costul unui astfel de material, au mai spus ei, se ridica la 500 de lire. Ieftin ca braga, pe langa milioane de euro si dolari date pe spranceana firmelor europene si americane.

Ne intrebam insa care este pretul platit de guvern analistilor din tara, care s-au facut ecoul acestor materiale publicitare externe. Peste noapte, oameni care pana mai ieri se bateau cu pumnul in piept, declarandu-se public opozanti ai guvernarii PSD, au schimbat macazul, si s-au trezit afirmand ca Occidentul doreste continuitate in Romania. Nimeni nu ne spune insa cine-i acest Occident care-i iubeste atat de mult pe social-democratii lui Nastase. E acelasi cu reprezentantii UE care critica asiduu coruptia, lentoarea reformelor si incalcarea libertatii de exprimare in Romania sau mai de graba se identifica cu prietenii politici castigati cu bani grei de guvernul domnului Nastase? Raspunsul il stie, cu siguranta, Adrian Nastase, care, la inchidere, a semnat lejer nota de plata catre Occidentul prietenos, pentru ca, oricum, banii nu vin din buzunar sau.