Mai mult de jumatate din prefectii PSD doresc sa se mute, dupa alegerile de la sfarsitul lunii noiembrie, in parlament. Partidul, sensibil la doleantele lor, i-a pus pe liste pe locuri eligibile, la Camera Deputatilor sau la Senat, ignorand semnalele transmise de-a lungul vremii de catre presa sau societatea civila, cu privire la moralitatea sau compatibilitatea trimisilor guvernului in tara. Cei mai multi dintre prefecti au reusit sa acumuleze in ultimii patru ani averi fabuloase, profitand din plin de pozitia lor publica. Pentru a-i cunoaste mai bine pe cei care doresc sa va reprezinte in continuare in parlament, dupa ce patru ani si-au folosit pozitia detinuta in judete pentru a prospera, va prezentam de-a lungul campaniei electorale -portretele – prefectilor PSD, asa cum au fost ele descrise in presa. Nu vom omite sa va prezentam averile dobandite de acestia, modul in care unii au ajuns in topul celor mai bogati oameni din Romania si, nu in ultimul rand, legaturile lor politice.
Aurel Serafinceanu si-a -dospit- afacerile la -umbra- Prefecturii Hunedoara
In urma cu 11 ani, Aurel Serafinceanu era un simplu lider sindical in cadrul Ligii Sindicatelor Miniere si nimeni nu-si imagina ascensiunea pe care acesta o va avea. Dupa ce a parasit structurile sindicale, pentru a se dedica afacerilor, Serafinceanu este un om implinit atat pe plan social, cat si financiar, fiind unicul prefect de la noi inclus in topul celor mai bogati 300 de romani.
Poreclit Baronul huilei, Aurelian Serafinceanu a fost de mai multe ori printre prefectii vizati a fi inlocuiti. Motivul: controversele publice legate de modul in care imbina influenta conferita de functia de prefect cu afacerile pe care le deruleaza. Luat in colimator chiar de catre sefii partidului de guvernamant (din cauza contractelor derulate cu Compania Nationala a Huilei de catre firmele pe care le controleaza), dar si de presa, Serafinceanu a reusit sa ramana neclintit si sa cunoasca o prosperitate financiara extraordinara intr-o perioada relativ scurta.
Prefectura=prosperitate
Prima mare lovitura data de Serafinceanu in afaceri a fost aceea a preluarii, prin intermediul firmei de familie Gerom Invest SA (prefectul detine controlul pachetului majoritar de actiuni impreuna cu sotia si fiul sau), de la FPS a societatii miniere Umirom SA, care, in ciuda degradarii sale financiare, a contribuit enorm la prosperitatea prefectului. Desi nu recunoaste ca averea personala ar fi de 11-13 mil. de dolari (el sustine ca ar fi de 20 de ori mai mica), Serafinceanu a avut taria sa recunoasca, la un moment dat, ca, desi nu-si incaseaza salariul de prefect, a devenit milionar in dolari ca urmare a afacerilor derulate de firmele sale cu CNH – companie de stat aflata acum la limita falimentului, dar care a reusit -performanta- de a-l pune pe prefect sa detina o treime din economia Vaii Jiului – dupa cum singur se lauda.
Serafinceanu a reusit in timpul mandatului sau cateva lucruri -esentiale- in judetul pe care-l conduce: si-a construit o vila cu cinci etaje in Petrosani (alaturi de vila in care locuia), a contribuit la sustinerea unor firme locale (ale sale) si a reusit sa sporeasca parcul auto -din judet- (a se citi personal) cu doua autoturisme de lux (jeep Chrysler si jeep Grande Cherokee). Autoturisme pe care prefectul nu le-a bifat in declaratia de avere, deoarece, dupa cum declara, sunt luate in comodat de la firmele unde el detine actiuni.
Pierderi transformate in profit
Desi clameaza ca functia de prefect nu l-a ajutat sa-si dezvolte propriile afaceri, Serafinceanu nu poate nega evidentele. Bilanturile contabile ale principalelor firme din consortiul pe care il controleaza (Umirom SA, Gerom Invest SA, Gerom International SA, Rotrans SA; Serafinceanu declara ca a ramas actionar doar la Gerom International si Gerom Invest) arata clar faptul ca, dupa numirea in functia de prefect, afacerile sale au devenit deosebit de profitabile.
La doi ani dupa numirea in scaunul de prefect, Serafinceanu se putea lauda ca afacerile sale (cele patru nominalizate anterior) au crescut intr-un an cat altele in zece: comparativ cu 2000, la finele anului 2002, cifra de afaceri insumata s-a dublat (334,13 mld. de lei), pierderile per total s-au transformat in profit (162,08 mld. de lei), iar activele totale aproape ca s-au triplat (311,58 mld. de lei). Cu doua lucruri nu se poate lauda prefectul Serafinceanu. Primul ar fi datoriile totale ale celor patru firme mentionate, care au cunoscut o evolutie ascendenta in perioada 2000-2002, crescand de la 305,75 mld. de lei la 364,14 mld. de lei (n.r. – la 30 septembrie a.c., Umirom datora bugetului de stat 218,84 mld. de lei, iar Rotrans SA – 36,59 mld. de lei, ambele firme figurand in executare silita). Al doilea, lipsa unui raspuns pertinent si sincer la doua chestiuni: cum si in ce interval de timp si-a construit averea.
Cel mai bogat dintre prefecti
Dupa ce a tinut multa vreme capul de afis al presei, ca urmare a modului ingenios in care a impletit cu succes cariera politica cu cea de afacerist, prefectul hunedorean Aurelian Serafinceanu a revenit in centrul atentiei opiniei publice prin nominalizarea sa de catre revista -Capital- in randurile celor mai bogati 300 de romani, fiind astfel unicul reprezentant al guvernului in teritoriu inclus in acest clasament. Topul il evidentiaza pe prefectul Serafinceanu ca fiind printre cei mai -asezati- dintre romani, acesta reusind sa acumuleze o avere estimata la 11-13 milioane de dolari .
Serafinceanu sustine ca nu a venit sarac-lipit in functia de prefect si ca, inainte de a ocupa pozitia de prefect, avea in -dotare- 20 de costume si doua automobile de lux – un Chrysler si un Jeep.
Conform -Top 300-, Aurelian Calistru Serafinceanu detine 60% din actiunile societatii Gerom Invest – principalul furnizor de echipament minier pentru Compania Nationala a Huilei (CNH) – si controleaza companiile Umirom si Romtrans. Surprinzator insa, daca comparam datele publicate in topul mentionat cu cele din declaratia de avere a prefectului hunedorean, apar semne de intrebare.
Conform declaratiei de avere, Serafinceanu nu detine nici un autoturism proprietate personala, dar are, in schimb, doua terenuri intravilane si unul extravilan, o garsoniera, un apartament si o vila (aceste imobile depasesc 4,99 mld. de lei), precum si depozite in lei/valuta de peste 10.000 de euro si actiuni la societati comerciale care-i aduc anual peste 10.000 de euro. Cu toate ca si-ar permite un automobil, prefectul sustine ca nu are unul personal. In schimb, utilizeaza diverse automobile despre care spune ca apartin societatilor la care detine actiuni alaturi de alte persoane, iar folosinta lor se face pe baza unor contracte de comodat (n.r. – imprumut de folosinta).
Ca atare, asa stand lucrurile, apar semne de indoiala cu privire la echidistanta prefectului vizavi de satisfacerea intereselor companiilor la care detine actiuni si in ale caror masini se plimba. Cu alte cuvinte, putem spune ca prefectul se afla intr-un mic conflict de interese. Pe care insa il neaga. Intrebat de cuantumul averii pe care -Capital- sustine ca ar detine-o, Serafinceanu a contrazis – prin vocea unui functionar al prefecturii – datele respective, comunicandu-ne faptul ca -pentru o apropiere de adevar, datele publicate ar trebui impartite la 20!-. -Averea prefectului este estimata la 500.000-1.000.000 de dolari-, sustine Lucia Moldovan, sefa de cabinet a prefectului.
Ion Vasile, bogatul fara afaceri
Acuzat de premierul Adrian Nastase pentru stilul dictatorial adoptat in relatiile cu parlamentarii PSD de Buzau si implicarea sa in afaceri dubioase cu personaje controversate, fapt ce i-a permis sa detina controlul total al judetului pe care il conduce, fostul prefect de Buzau Ion Vasile este un om bogat. Conform declaratiei sale de avere, Ion Vasile detine trei terenuri agricole in suprafata de 271.400 de metri patrati, un intravilan de 2.000 de metri patrati si doua terenuri forestiere ce se intind pe 5.500 de metri patrati. La capitolul imobile, fostul prefect de Buzau dispune de o casa de 120 de metri patrati, ce are o valoare de impozitare de 699 milioane de lei, si de inca doua casute de vacanta: una construita in 2000, de 80 de metri patrati (valoare de impozitare de 278,6 milioane de lei) si una ceva mai mica, de 63 de metri patrati, dobandita in urma cu sase ani, ce valoreaza 88.000.000 de lei. Si, fiindca obrazul subtire cu cheltuiala se tine, la capitolul -auto-, fostul prefect Vasile a bifat un Range Rover din 1997, un Peugeot 206 din 2002, o Dacia SupeRNova din 2001 si o barca cu motor de doua locuri din 1999. Desi posesoar al unei averi demne de invidiat, fostul prefect de Buzau a sustinut in declaratia de avere ca nu are afaceri sau conturi care sa depaseasca peste 10.000 de euro. Cu toate acestea, el a recunoscut ca are ceva sume in valuta, in diverse conturi bancare, dar a explicat ca acestea ar proveni din tranzactionarea unor terenuri agricole si nu depasesc valoarea de 10.000 de euro.
Afaceri de familie
La inceputul lunii decembrie 2003, buzoianul Nicolae Socoleanu i-a adresat prefectului Ion Vasile un memoriu voluminos in care-l acuza, mai mult sau mai putin voalat, de implicare in afaceri legate de privatizarea unor agenti economici, de modul in care si-a dobandit averea si de afacerile derulate de familia sa. La o zi dupa depunerea memoriului, Socoleanu a fost primit in audienta de prefectul Ion Vasile, ocazie cu care s-au discutat toate capetele de acuzare mentionate de -petent-. Dupa cum sustine Socoleanu, intrevederea a fost tensionata, deoarece prefectul, chestionat vizavi de acuzatiile ce i se aduceau, -a negat si, deosebit de nervos, s-a abtinut greu sa nu ma pocneasca-. De cealalta parte, intrebat despre intrevederea -buclucasa-, prefectul a declarat ca -inca mai are rabdare cu Socoleanu- si a explicat faptul ca nemultumirea sa din timpul audientei a fost generata de -atitudinea petentului, care s-a transformat intr-un inchizitor-.
Potop de acuzatii
-Rechizitoriul- lui Socoleanu incepe cu acuzatiile aduse fostului prefect Ion Vasile vizavi de soarta muncitorilor buzoieni de la Beta SA (fosta IUT), cumparata de Costica Lepadatu (nominalizat ca fiind un apropiat al prefectului), care n-au beneficiat de protectie sociala atunci cand au fost disponibilizati. Prefectul a mai fost acuzat ca a organizat si participat la petreceri gazduite la carciuma unui ospatar, Dobrica (n.r. – consilierul judetean Dumitru Dobrica), care ar fi beneficiat de sprijinul prefectului pentru castigarea unor licitatii privind -amenajarile de drumuri forestiere-. In memoriu, Socoleanu l-a chestionat pe prefectul buzoian si despre relatia sa cu -Dinu Nicu, directorul National Instal Construct-, personaj despre care se spune ca a -castigat toate licitatiile privind modernizarea retelei de energie termica din Buzau- si care a cumparat Rotec SA ce -a fost exportata ca fier vechi in Bulgaria-. Insa capul de afis al acuzatiilor aduse prefectului Vasile este -afacerea CET-. Socoleanu sustine ca CET Buzau a fost cumparata, alaturi de fabrica de zahar, de firma austriaca Agrana Zucher cu patru mil. de dolari, pentru ca, ulterior, CET-ul sa fie rascumparat de administratia locala cu 1,5 mil. de dolari, suma obtinuta dintr-un credit de la Banca Ion Tiriac – banca la care deputatul PSD Aurel Gubandru (care era si membru in CA la Regia municipala – RAM) era consilier al presedintelui.
Socoleanu a mai adus in centrul atentiei si afacerea stampilelor folosite la referendumul organizat pentru aprobarea Constitutiei, acuzandu-l pe Ion Vasile ca a achizitionat cele 721 de stampile la cel mai mare pret din tara: 345.353 lei/bucata.
Mai mult, nici situatia materiala a fostului prefect Vasile nu scapat de -radiografia- lui Socoleanu. -Cum se face ca aveti terenuri peste tot in judet, numai in Blajani, acolo unde v-ati nascut, nu aveti?-, l-a intrebat -inchizitorul-. Socoleanu l-a mai chestionat pe Ion Vasile cu privire la cate hectare are acesta in comuna Vernesti, unde primar e finul sau, lasand sa se inteleaga ca ar fi primit ilegal terenuri in proprietate (n.r. – conform declaratiei de avere, prefectul Vasile are 27,89 ha teren in proprietate).
Si ca acuzele sa fie -complete-, Socoleanu l-a chestionat pe prefectul buzoian si despre -afacerea de familie-, respectiv benzinaria OMV Podul Maracineni, spatiu despre care -inchizitorul- sustine ca ar fi cea la care prefectul a trimis masinile de la institutiile statului sa alimenteze cu carburanti..
Vasile se apara neconvingator
In incercarea de a contracara acuzatiile punctuale aduse de Socoleanu, prefectul Vasile s-a multumit sa faca afirmatii referitoare la starea de sanatate a buzoianului si la faptul ca acesta ar fi manipulat politic. Referitor la -afacerea CET-, Ion Vasile a negat implicarea sa, subliniind ca tranzactia cu pricina a fost facuta in 2000, inainte de a fi el prefect. Cat priveste -afacerea stampila-, prefectul a spus ca n-a avut ce face, pentru ca acesta a fost cel mai mic pret la nivelul judetului. Argumentul nevinovatiei in aceasta afacere: buletinele de vot au avut cel mai mic pret din cele existente la nivel national.
Cat despre faptul ca nu ar detine terenuri doar in Blajani, Ion Vasile a sustinut ca Socoleanu -e prost informat-: -Am si acolo terenuri, ca urmare a faptului ca am mostenit averea parintilor-. Referitor la vila de la Bisoca, prefectul sustine ca a construit imobilul cu banii pe care i-a strans in trei ani, cat a fost ambasador in Ecuador. La fel ca si in cazul celorlalte afaceri in care e acuzat ca s-ar fi implicat, Vasile neaga totul, inclusiv faptul ca ar fi trimis masinile institutiilor buzoiene sa alimenteze la OMV Podul Maracineni. -Ei sunt obligati sa cumpere aceste produse numai de la Petrom-, sustine prefectul. Si, fiindca venise vorba de benzinaria OMV despre care se spune ca ar pastori-o, prefectul Vasile a negat ca ar fi implicat personal in aceasta afacere: -Credeti ca daca aveam bani sa fac un OMV mai stateam prefect? Ginerele meu, care a terminat o facultate, care trebuia sa-si gaseasca un loc de munca, a luat in franciza acest OMV. E vreo problema? Toata afacerea s-a facut de catre cei de la OMV. Ce, am licitat eu la prefectura?-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
