Recensamantul ecologic efectuat de curand in Parcul National Muntii Rodnei a scos la iveala tema multor eocologisti: caprele negre sunt pe cale de disparitie din cauza braconajului intens.
Statisticile oficiale ale Directiei Silvice Baia Mare arata ca pe teritoriul parcului traiesc cel putin 400 de exemplare de capra neagra. Multi ecologisti, dar si silivicultori erau sceptici in privinta acestui numar.
Numaratoarea caprelor efectuata in urma cu doua saptamani e mai degraba o estimare care demonstreaza scaderea vertiginoasa a numarului de animale pe teritoriul parcului. Abia daca au fost vazute 164 de exemplare de capra negra!
-Era de asteptat ca inventarul caprelor negre sa arate adevarata stare a dezastrului, a declarat, pentru <Curentul>, dr. Lucian Petru Goja, unul din montaniarzii care a sesizat presa. Administratorii parcului au incercat sa ascunda adevarata fata a dezastrului, dar pana la urma, situatia reala a iesit la suprafata. In cazul care autoritatile locale nu gasesc o solutie impotriva braconajului, peste trei-cinci ani vom vorbi despre capra neagra la trecut-.
Cine sunt braconerii de care organizatiile ecologiste aduc mereu vorba in acest caz?
-Cei care braconeaza sunt angajatii directiilor silvice-
In cele mai multe situatii, cei care braconeaza sunt chiar angajatii Directiilor Silvice din Maramures si Bistrita Nasaud. Un fost angajat al Directiei Silvice Baia Mare, care a dorit sa-si pastreze anonimatul, ne-a declarat ca micile expeditii de vanatoare a caprelor negre in Parcul National Muntii Rodnei sunt organizate de padurarii ocolelor silvice din cele doua judete. Solicitantii? Personalitati locale: avocati, judecatori, procurori, medici, politisti sau patronii unor firme ce au chef de o aventura pentru a urca pana la 2.000 de metri altitudine. Impuscarea caprelor negre e mai mult un sport de conjunctura, decat o mare afacere pentru calauzele sadicilor vanatori.
Ioan Pop, presedintele Clubului de Turism Montana din Baia Mare, unul din participantii la actiunea de recenzare a caprelor negre, a fost de parere ca e nevoie de interventia energica a autoritaatilor judetene si a Regiei Nationale a Padurilor pentru a stopa masacrarea caprelor negre. Multa vreme s-a crezut ca cei care vaneaza animalele sunt localnici din orasul Borsa, dar privind mai atent lucrurile, s-a constatat ca vanatorii sunt chiar cei care ar trebui sa pazeasca averea parcului.
Vorbind despre numarul caprelor recenzate, Pop crede ca numarul acestora e mult mai mic, undeva intre 10 si 40 de bucati. Oficial, participantii la inventar au recunoscut ca pe teritoriul parcului s-ar mai afla 164 de exemplare de capra neagra.
Parcul National Muntii Rodnei are o suprafata de 22.000 ha si se afla in administratia Directiei Silvice Bistrita Nasaud. Parcul se intinde pe culmile Muntilor Rodnei si Maramuresului pe teritoriul a trei judete: Suceava, Maramures si Bistrita Nasaud. Parcul face parte din patrimoniul mondial UNESCO, iar Academia Romana e co-administrator.
Care este numarul real al caprelor negre?
Povestea caprelor negre din Parcul National Muntii Rodnei a fost declansata anul trecut cand autoritatile silvice din Maramures si cele nationale au fost nevoite, la presiunea organizatiilor neguvernamentale, sa intreprinda un recensamant al acestei specii.
Reprezentantul Directiei Silvice Baia Mare, ing. Aurel Filip, a sustinut cu tarie ca in parc traiesc 65 de capre negre. Cifra a fost contestata rapid de ecologisti, incat a fost nevoie de repetarea altei operatiuni de recenzare.
Trebuie precizat ca primele exemplare de capra neagra au fost aclimatizate incepand cu anul 1972 in Muntii Rodnei cu eforturi financiare si umane deosebite din partea statului roman. Din 1990 a inceput o campanie furibunda de braconare a caprei negre, indeosebi de unii locuitori a orasului Borsa, actiune de la care autoritatile locale n-au stat de o parte. Ba era de bon ton ca unii potentati ai orasului sa ofere unor musafiri speciali carne de capra neagra!
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
