Comisia Europeana recomanda amanarea fazei a II-a a lucrarilor la canalul Bistroe

Misiunea mixta de documentare a Comisiei Europene si a organizatiilor internationale si-a finalizat studiul de impact de mediu in zona controversatului canal Bistroe. Concluziile sunt similare cu cele continute in raportul RAMSAR si UNESCO – lucrarile ucrainene la senalul maritim au grave consecinte pentru mediu cu implicatii transfrontaliere. Specialistii au recomandat Ucrainei sa suspende, timp de un an, demararea fazei a doua de implementare a proiectului Bistroe, reluarea lucrarilor urmand a fi conditionata de rezultatul monitorizarii si de consultarile cu forurile internationale.

Autoritatile de la Kiev ar trebui sa dispuna initierea fazei a doua de implementare a proiectului Bistroe numai dupa o monitorizare si o evaluare timp de un an de zile a impactului transfrontalier si de mediu a primei faze si in conditiile in care consultarile cu forurile internationale ar fi favorabile continuarii constructiei canalului maritim. Aceasta recomandare este formulata de raportul Misiunii comune de documentare a Comisiei Europene si a organizatiilor internationale in partea ucraineana a Deltei Dunarii (6-8 octombrie 2004), document ce formuleaza o serie de critici la adresa Ucrainei in privinta construirii canalului Bistroe.

Ramane de vazut daca guvernul de la Kiev isi va respecta angajamentele luate fata de reprezentantii Comisiei Europene si ai celorlalte organizatii internationale care au participat la Misiunea comuna, date fiind antecedentele sale in domeniu. Angajamentele se refera atat la demararea unei consultari publice la nivel national si international anteriore autorizarii continuarii lucrarilor pentru aplicarea celei de-a doua etape, cat si la notificarea, consultarea Romaniei si implicarea celor de la Bucuresti in evaluarea impactului de mediu al proiectului in ansamblul sau.

Impactul transfrontalier – negat de ucraineni, semnalat de raport

Lansat la reuniunea internationala ad-hoc de urgenta de la Geneva, din 21 septembrie, realizat la initiativa partii romane, ca o modalitate de coordonare a actiunilor desfasurate de organizatiile internationale de mediu implicate in problematica Bistroe, raportul elaborat in urma misiunii mixte de documentare atrage atentia asupra dificultatilor intampinate datorita lipsei de colaborare manifestate de autoritatile ucrainene. Raportorii se refera la faptul ca cei de la Kiev nu le-au pus la dispozite un document oficial care sa prezinte proiectul in ansamblul sau si sa precizeze in ce constau fazele proiectului sau care este secventialitatea acestora. Documentul semnaleaza deficientele constatate la nivelul procesului de luare a deciziei si de aplicare a proiectului de catre autoritatile ucrainene, carente ce contravin obligatiilor internationale ale Ucrainei, asumate in momentul in care a devenit parte la conventiile internationale de protectie a mediului inconjurator. Acestea privesc mai ales modul de consultare a publicului, care nu a fost informat prompt si adecvat, dar si procesul de luare a deciziei, zonarea rezervatiei Biosferei, realizarea unui studiu complet de impact si identificarea masurilor de compensare si reducere a eventualelor consecinte asupra ecosistemului Deltei Dunarii. Raportul ataca seriozitatea si eficienta sistemului de monitorizare propus de partea ucraineana in vederea evaluarii impactului lucrarilor desfasurate in prima etapa, in conditiile in care acesta nu tine seama de anumite aspecte (precum regimul hidraulic) ce pot influenta de o maniera decisiva validitatea evaluarii impactului asupra ecosistemului Deltei Dunarii. Concluziile raportului se opun, totodata, si tezei promovate de guvernul ucrainean, ce respinge caracterul transfrontalier al impactului ecologic negativ pe care l-ar avea aceste lucrari. Astfel, expertii care au participat la Misiunea comuna considera ca datele de care dispun creeaza premisele pentru a lua in considerare eventualitatea unui impact transfrontalier semnificativ, neexistand nici un element care sa justifice desconsiderarea acestor riscuri de catre autoritatile ucrainene.

Recomandari versus -je m*en fiche-ismul- Kievului

In linii generale, textul raportului Misiunii intareste concluziile Raportului Ramsar si UNESCO, dar si recomandarile Conventiei de la Berna, conform carora varianta aleasa de catre autoritatile ucrainene nu este cea mai viabila din punct de vedere economic, prin raportare la celelalte variante existente. Specialistii Comisiei Europene se pronunta insa pentru necesitatea unei dezbateri publice adecvate, propunand Ucrainei sa conditioneze luarea unei decizii de aceasta dezbatere si sa renunte la acest proiect sau sa aleaga o ruta alternativa daca procesul de consultare va sublinia oportunitatea acestor actiuni. De asemenea, raportul Misiunii recomanda ca o decizie sa fie luata cel mai devreme dupa un an, pentru a permite o evaluare fundamentata stiintific a impactului ecologic al lucrarilor desfasurate in prima etapa a proiectului. Or, este putin probabil ca Ucraina sa se supuna unor astfel de recomandari de vreme ce raportul critica deja masurile de compensare si de reducere a impactului pe care partea ucraineana le-a prezentat expertilor pentru a prezerva ecosistemul Deltei Dunarii si pentru a nu prejudicia desfasurarea unor activitati antropice, de tipul ecoturismului. De altfel, raportorii sunt constienti de posibilitatea unui refuz ucrainenan in a urma aceste recomandari, ei tinand seama de lipsa de deschidere a autoritatilor ucrainene pentru un dialog cu comunitatea internationala manifestata anterior finalizarii fazei intai a proiectului. Nu este uitata nici opacitatea procesului de luare a deciziei cu privire la construirea canalului de mare adancime in Ucraina, semnatarii raportului aratand ca autoritatile ucrainene ar fi trebuit sa ia deja in considerare recomandarile comunitatii internationale in vederea limitarii impactului negativ asupra ecosistemului Deltei Dunarii.