Agricultura românească este în criză. Seceta a compromis culturile agricole iar fântânile din foarte multe judeţe ale ţării au secat. Specialiştii în agricultură cer ca unele zone să fie declarate calamitate, însă Guvernul refuză, venind cu argumente care îi contrazic pe experţi. Au hotărât însă dublarea cuantumului subvenţiei pentru irigaţii şi acordarea de subvenţii pentru repararea sistemelor de irigaţii. Chiar şi aşa, agricultorii din zonele cele mai afectate preferă să irige terenurile prin forţe proprii, cu costuri mai mici.
De câteva zile, agricultura românească se află în criză: căldura a determinat compromiterea culturilor iar fântânile din foarte multe judeţe au secat, în special în sudul şi sud-estul ţării, şi se estimează pentru perioada următoare ca deficitul de apă din sol să se accentueze. Specialiştii din agricultură au cerut ca unele zone să fie declarate calamitate, însa Executivul nu a luat o astfel de decizie.
În şedinţa de ieri a Guvernului, ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian a declarat că agricultorii vor beneficia de electricitate ieftină de la Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, la preţuri care vor fi convenite între cumpărători şi furnizori. De asemenea, premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat o serie de măsuri pentru limitarea pagubelor, respectiv dublarea cuantumului subvenţiei pentru irigaţii la 700 lei, extinderea termenului pentru decontarea facturilor la 60 de zile, prelungirea până la sfârşitul lunii iunie a perioadei de încheiere a contractelor pentru servicii de irigaţii şi, dacă lipsa precipitaţiilor se prelungeşte, oprirea exportului de electricitate la Hidroelectrica. Şi ministrul agriculturii, Decebal Traian Remes a dat asigurări că prin recalcularea bugetului, se vor asigura condiţii adecvate agricultorilor afectaţi de secetă. El a adăugat că sume din bugetul Ministerului Agriculturii au fost redistribuite pentru acordarea unor subvenţii majorate şi pentru reparaţia, întreţinerea şi paza sistemelor de irigaţii.
Măsuri tardive, bune pentru cine?
În timp ce minţile luminate din Guvern au găsit -soluţiile-minune-, situaţia în ţară s-a agravat şi continuă să se agraveze. Numai în Dolj, au fost afectate de secetă 56.000 de hectare de teren, potrivit datelor Direcţiei Agricole pentru Dezvoltare Rurală Dolj. Deşi producătorii agricoli din judeţ au contractat irigarea a 35.000 de hectare, doar 4.800 de hectare sunt irigate. Prefectul de Dolj, Nicolae Giugea a afirmat că fermierii au preferat să irige terenurile prin forţe proprii, cu costuri mai mici. De asemenea, conform şefului Direcţiei Agricole Dolj, Cornel Popa, doar 25 la sută din culturi au fost asigurate. -Guvernul oferă despăgubiri doar pentru cei care şi-au asigurat culturile. În Dolj, sunt asigurate cam 100.000 de hectare din 480.000 arabile-, a declarat Popa. În Covasna, jumătate din culturile de sfeclă au fost afectate de secetă. Potrivit directorului Direcţiei Agricole Covasna, Barabas Geza, dacă nu va ploua în maxim o săptămână, cel puţin jumătate din culturile de sfeclă şi alte culturi vor fi calamitate. În ceea ce priveşte irigaţiile, în Covasna există posibilitate de irigare pentru 1.000 de hectare, prin instalaţiile aflate în satul Câmpu Frumos, din apropierea municipiului Sfântu-Gheorghe (din 86.000 de hectare de teren arabil în tot judeţul) iar irigaţia de aici va fi pusă în funcţiune zilele următoare. O altă instalaţie de irigaţii se găseşte la Moacşa, dar aceasta nu a mai fost folosită de aproape 20 de ani şi a ruginit. Prefectul Gyorgy Ervin a declarat că săptămâna viitoare va face o deplasare la Bucureşti pentru discuţii privind problema irigaţiilor. Din cauza căldurii mari, străzile principale din Sfântu-Gheorghe sunt stropite în fiecare zi, iar în staţiunea Covasna locuitorii folosesc apa pentru a stropi zarzavaturile din grădini şi scad astfel presiunea apei la robinet.
A fi sau a nu fi zonă calamitată?
Chiar dacă specialiştii în agricultură au cerut ca unele zone să fie declarate calamitate, ministrul agriculturii argumentează că în cazul în care anumite zone vor fi declarate calamitate, proprietarii suprafeţelor de teren agricol nu vor mai avea dreptul să primească subvenţia din fonduri UE, de circa 50 de euro pe hectar, întrucât încadrarea terenului nu va mai corespunde cu declaraţia fermierului din cererea de plată. Este contrazis însă de reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, care spun că fermierii vor primi atât plata unică pe suprafaţă acordată de UE, cât şi sumele complementare de la bugetul de stat vor fi acordate şi fermierilor din zone calamitate. -Plata este decuplată de producţie. Noi verificăm doar dacă terenul este lucrat şi sunt respectate toate normele în această privinţă- a declarat un reprezentant al APIA.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
