National Gallery din Londra expune, începând de ieri, o serie de opere de artă care au înșelat vigilența experților britanici – falsuri, tablouri atribuite în mod eronat altor artiști și picturi avariate -, până când progresul științei a permis restabilirea adevărului, informează AFP.
„Este vorba de a privi mai de aproape aceste tablouri ca pe niște obiecte fizice“, a declarat Betsy Wieseman, unul dintre comisarii expoziției „Close Examination: Fakes, Mistakes and Discoveries“, care va fi deschisă până pe 12 septembrie.
Cu această ocazie, vizitatorii vor putea să înțeleagă mai bine „relațiile dintre cercetările științifice și cercetările artistice“, a adăugat aceeași sursă. Prestigiosul muzeu londonez a ales, din colecția sa de peste 2.000 de tablouri, circa 40 de opere pentru a ilustra provocările cu care se confruntă de secole cei mai mari experți în artă în procesul de autentificare a picturilor.
Grație unor tehnici moderne (raze infraroșii, radiografii, microscopie electronică, spectrometrie de masă), departamentul științific din cadrul National Gallery a reușit, de la înființarea sa în 1934, să facă lumină în multe cazuri considerate misterioase, relevând o serie de surprize plăcute, dar și altele mai puțin plăcute.
În categoria surprizelor neplăcute, muzeul expune „Portrait de groupe“, o pictură pe lemn achiziționată în 1923, despre care se credea că datează din secolul al XV-lea. Pictura conține însă o serie de pigmenți care au fost folosiți începând din secolul al XIX-lea, precum un lac obținut din rășină și folosit pentru a simula patina originală și alte detalii anacronice.
Misiunea experților este însă mult mai complicată în cazul operelor realizate în atelierele în care mai mulți artiști aveau posibilitatea de a interveni asupra aceluiași tablou sau de a face copii după operele marilor maeștri, a explicat Betsy Wieseman.
În iunie 1874, National Gallery a achiziționat două tablouri de Botticelli: „Marte și Venus“ și „O alegorie“, cel din urmă fiind considerat mai bun decât primul și având un preț de achiziție mai mare. Însă acest tablou s-a dovedit în cele din urmă o imitație realizată de unul dintre discipolii maestrului italian.
Expoziția prezintă și câteva opere care au fost modificate intenționat, din motive comerciale – „Portrait of Alexander Mornauer“ – sau din motive morale – „Woman at a Window“.
Primul tablou, pictat între 1464 și 1488 de un artist necunoscut, a fost transformat în secolul al XVIII-lea pentru a putea fi atribuit pictorului Hans Holbein, ale cărui opere erau la mare căutare. Pentru aceasta, fundalul a fost pictat în albastru, iar pălăria modelului a fost modificată, detalii care au apărut în timpul scanărilor cu raze X și în urma unei analize chimice a straturilor de vopsea.
În cazul tabloului „Woman at a Window“, pictat în timpul Renașterii, modificările datează din epoca victoriană, marcată de pudoare – decolteul femeii a fost micșorat, expresia feței este mult mai inocentă, iar coafura ei blondă a devenit brunetă.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
