Inchiderea ultimelor doua capitole in negocierile cu UE – -Concurenta- si -Justitia- – s-a facut, cum se spune, la mustata. Pe de-o parte, in Romania alegerile se aflau in plina desfasurare, turul doi la prezidentiale urmand sa prefigureze atat majoritatea parlamentara, cat mai ales componenta noului guvern, viitorul partener de discutii cu organismele europene. Pe de alta parte, insasi organismele europene se aflau in plin proces de predare-primire a mandatului, dupa constituirea noilor structuri. Noii oficiali ai UE incercau sa-si faca propria parere despre situatia din Romania. Concluzia nu ne era deloc favorabila. Astfel, asa cum relata la BBC noul comisar pentru extindere, Olli Rehn, atat proaspatul comisar pentru concurenta, Neelie Kroes, cat si predecesorul sau, Mario Monti, s-au aratat -foarte critici fata de regimul subventiilor de stat in Romania si aplicarea sa in practica-. Cu toate acestea, potrivit declaratiilor aceluiasi Olli Rehn, guvernele Uniunii Europene au trecut, practic, peste capul lui, decizand sa incheie, tehnic, negocierile cu Romania.
In privinta nerealizarii de catre Romania a conditiilor minime prevazute la capitolul Concurenta, oficialul european a fost cat se poate de concis: -Era foarte dificil sa gasim un caz in care regulile privind subventiile erau aplicate corect, si de aceea, acum 10 zile (la inceputul lunii decembrie – n.n.), comisia n-a putut recomanda statelor membre inchiderea negocierilor cu Romania la acest capitol-. Totusi, asa cum s-a vazut, guvernele tarilor membre, in frunte cu Franta si Germania, au pledat pentru inchiderea celor doua capitole. Ca si in cazul acordarii statutului de economie de piata functionala, incheierea de catre Romania a negocierilor -tehnice- de aderare s-a produs la limita, in ciuda unor obiectii venite chiar din staff-ul Comisiei Europene. Pentru ambele calificative, obtinute datorita generozitatii partenerilor sai traditionali, Romania urmeaza sa fie monitorizata -la sange- de organismele europene.
Asadar, simpla inchidere a capitolului -Concurenta- nu inseamna ca numeroasele ajutoare de stat, acordate in ultimele luni de guvern sau promise unor companii, de stat sau private, pe principii clientelare – asa cum s-au acordat toate scutirile de datorii si toate celelalte facilitati financiare in ultimii 15 ani – au si fost -inghitite- de oficialii europeni. De altfel, documentul de incheiere a negocierilor prevede, negru pe alb, ca ajutoarele de stat acordate de autoritatile romane in ultimele luni, deci inclusiv pomana data patronilor de la RAFO si Carom, cu incalcarea principiilor si a standardelor europene, urmeaza sa fie returnate.
In conditiile in care Adrian Nastase ar fi castigat alegerile pentru presedintie si Alianta PSD+PUR ar fi format guvernul, este greu de crezut ca hotararea privind trecerea datoriilor RAFO si Carom la AVAS ar mai fi fost -intoarsa-. In noile conditii insa, cu Traian Basescu presedinte, hotararea cu pricina va fi cu siguranta anulata. Basescu a facut din -cazul RAFO- o arma electorala, care si-a dovedit, iata, eficienta si, drept urmare, nu mai are loc de intors. Am putea spune chiar ca, in buna masura, tam-tam-ul facut pe seama -scandalului RAFO- a radicalizat electoratul in favoarea lui Traian Basescu. Nu ar fi exclus ca Basescu et Comp. sa procedeze in mod similar si in -cazul Petromidia-, fie si numai pentru a se razbuna pentru -scatoalcele- pe care a fost nevoit sa le incaseze de la PSD, drept contraargumente la masinatiunea RAFO. Un lucru este cert: si la capitolul -Concurenta- Romania a ramas in urma Bulgariei, desi ambele state sunt strict monitorizate, in privinta angajamentelor asumate pentru perioada de preintegrare, aflandu-se sub incidenta asa-numitei clauze de salvgardare (amanarea integrarii cu un an, deci, pana in 2008). Dar, daca pentru Bulgaria amanarea datei intrarii in UE ar trebui luata prin votul unanim al statelor membre, ceea ce, teoretic, ar fi imposibil de realizat, pentru Romania ar fi suficienta o simpla majoritate calificata. De altfel, noul comisar pentru extindere, Olli Rehn, a atras atentia ca -amanarea aderarii Romaniei pana in 2008 ramane o posibilitate serioasa-. In concluzie, capitolul -Concurenta- nu constituie un avantaj, ci o mostenire grea pentru noul cabinet de la Bucuresti, oricare va fi el.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
