Saracia lucie ii impinge pe romanii cu venituri medii in groapa creditului de consum. Obositi sa intinda banii de la o luna la alta, sa nu-si poata achita nici macar datoriile la intretinere, ei intrevad, in preajma Sarbatorilor, o licarire de speranta: creditul pentru nevoi personale nenominalizate. In orice tara dezvoltata, creditele ipotecare sunt considerate investitii, in vreme ce creditele de consum sunt contractate de oamenii asezati la casele lor care nu mai au altceva de facut decat sa-si imbunatateasca confortul. Cetatenii UE detasati sa lucreze in Romania in cadrul multinationalelor privesc mirati asaltul consumatorilor, subliniind ca in tarile lor de origine nu prea se obisnuieste asa ceva, mai ales daca e vorba de cumparaturi -mici-, cum ar fi bunurile de folosinta indelungata.
In Romania, accesul la creditele ipotecare a fost mult ingreunat, in primul rand de normele restrictive impuse de BNR, care limiteaza capacitatea de indatorare a persoanelor fizice si impune prezentarea la banca a unui avans de 30% din valoarea investitiei imobiliare. Asa incat vedeta a devenit creditul de consum. Potrivit unui studiu efectuat de psihologi, persoanele care-si fac cumparaturile pe stomacul gol cumpara de doua ori mai multe produse decat atunci cand merg la cumparaturi relaxati, dupa o masa copioasa. Prin extrapolare, frustrarile acumulate luni sau chiar ani in sir isi gasesc refularea in cumparaturi. Avem sau n-avem nevoie de bunuri de folosinta indelungata, de haine sau bijuterii – este un aspect mai putin relevant. Important este ca le putem avea pe toate si imediat. Cum? Printr-un credit de consum.
Tot mai multe banci au demarat in forta ofensiva pentru castigarea de cote de piata cat mai mari pe segmentul de retail. Numai in ultimele doua luni, trei banci au intrat pe piata cardurilor de debit si de credit: Banca Italo Romena, Eurom Bank si Romexterra. Insa, in acelasi timp, au crescut si creditele restante ale populatiei, care s-au majorat, in primele sase luni ale anului 2004, cu 50% fata de aceeasi perioada a anului trecut. In consecinta, banca centrala a modificat regulamentul de functionare a Centralei Riscurilor Bancare, institutie ce monitorizeaza din luna septembrie si creditele mai mici de 200 milioane de lei. Bancile mari din sistem se gandesc cum sa faca mai atractive imprumuturile, oferind servicii de preaprobare de credite prin telefon. De la birou sau de acasa, clientul poate afla daca se califica pentru contractarea unui credit. Toate bune si frumoase, inclusiv iluzia cresterii puterii de cumparare si a nivelului de trai.
Nimic mai fals. Dobanzile exagerate practicate de toate bancile comerciale transforma debitorul intr-un rob al sistemului bancar. In timp ce micii intreprinzatori s-au saturat de mult de falsul ajutor venit din partea institutiilor de credit, constatand ca lucreaza numai ca sa poata rambursa imprumuturile contractate, marile grupuri financiare nu au vazut in estul Europei decat o oportunitate excelenta de a-si dezvolta propriile afaceri si de a obtine profituri de doua-trei ori mai mari decat in tarile de origine. Potrivit unui studiu privind economiile si investitiile persoanelor fizice din 11 state europene, acumularea neta de capital pe care o realizeaza un roman in decursul unui an este de o suta de ori mai mica. Adica, 255 de euro – fata de 27.000 de euro, cat este media Uniunii Europene. Daca in UE, ponderea in PIB a acumularii de capital este de 70%, in Romania acest indicator abia ajunge la 16%. In privinta gradului de indatorare, romanii s-au imprumutat pana la un nivel de 24,7% din totalul activelor financiare, apropiindu-se de pragul de indatorare al cetatenilor din UE, care se situeaza la 35%.
Raman cateva intrebari retorice. Cand se va reflecta in dobanzi calificativul -investment grade- acordat Romaniei de agentia de rating Fitch? Ce segment din economie schioapata atat de tare incat trebuie sa luam credite in lei la dobanzi de 30% pe an sau in euro la dobanzi de 10-13% si cand ne vom apropia de nivelul dobanzilor practicate in vestul Europei?
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
