Indiferent de ce s-a spus ori se va mai spune, după părerea mea, efortul primarului municipalităţii bucureştene, Adriean Videanu, este de admirat, el încercand să pună osul la promovarea imaginii ţării peste hotare. Ajutat de bine cunoscuta-i carismă, Videanu a încercat să le explice austriecilor că romanii doritori de integrare nu sunt cei de care urmaşii familiei Strauss s-au săturat ca de mere acre. Dar Zilele Romaniei nu înseamnă, cum s-ar putea crede, doar captarea bunăvoinţei austriecilor. Vienezilor li s-au oferit muzică de calitate, trupe de dansuri stradale, dar şi concerte high class marca Gheorghe Zamfir şi Teodora Enache. Aşa s-au petrecut lucrurile la Viena, timp de o lună de zile, şi totul a fost, bien sur, un succes imens! Astăzi nu vreau să vorbesc despre lucrurile rele şi urate pe care unii le-au creat artificial, ci vreau să vorbesc despre frumuseţea capitalei lui Mozart.
Recunosc faptul că m-am aflat printre cei privilegiaţi din delegaţia formată de municipalitatea bucureşteană şi am avut timp trei zile să constat că Viena nu este doar unul dintre cele mai frumoase oraşe europene, dar şi una dintre capitalele în care stilurile arhitectonice din diverse epoci se îmbină într-un tot armonios. Aspectul de astăzi al Vienei, unitar prin graţia şi detaliul construcţiilor, eclectic prin multitudinea de influenţe şi idei, îşi are originile în secolele XVIII-XIX. Karlskirche este cea mai faimoasă biserică barocă din Viena, unde maestrul Gheorghe Zamfir a susţinut un concert de zile mari. Biserica se remarcă prin cupola sa impunătoare de 78 metri înălţime. Interiorul este decorat în stil baroc. Arhitectura vieneză avea să se găsească în faţa unei noi perioade de provocări în cea de a doua jumătate a secolului XIX. Atunci împăratul Franz Iosif I, ale cărui idei vor transforma pentru totdeauna Viena, a decis ca primă măsură restructurarea celebrului bulevard Ring. Majoritatea atracţiilor se găsesc de-a lungul Ringului, dar numeroase alte obiective turistice importante se află în afara acestuia. Arhitecţi ca Gottfried Semper şi Karl von Hasenauer, reprezentanţi importanţi ai stilului baroc, aveau să lucreze la transformarea Vienei într-unul dintre cele mai frumoase şi interesante oraşe europene, realizand între altele proiectul Muzeului de Artă sau clădirea Operei de Stat.
Rigiditatea austriecilor
Viena este remarcabilă pentru îmbinarea dintre clădirile vechi, clasice, şi cele moderne, în ton cu cele mai noi tendinţe, fără ca acest amestec să fie vreun moment strident sau deranjant. La Viena se găsesc unele dintre cele mai importante proiecte marca Hunderwasser: Hundertwasserhaus, KunstHaus Wien şi altele. Dar unele proiecte, precum Haas Haus, opera lui Hans Hollein, un straniu edificiu de sticlă şi beton, au scandalizat publicul, nu foarte deschis spre experimente arhitecturale.
Ce se ştie şi nu se spune
Chiar dacă sunt doar lucruri bune pe care le poţi spune despre Viena, noi, romanii, găsim întotdeauna şi motive de a pune beţe-n roate. Spre exemplu, am fost foarte frustraţi de faptul că toate magazinele se închideau fix la ora 17. Ghidul care ne-a însoţit pe parcursul sejurului în Austria ne-a explicat că în ţara lui Mozart sindicatele sunt foarte puternice şi la capătul unor lungi negocieri au reuşit să-şi impună punctul de vedere pentru cele 40 de ore săptămanal ce trebuie prestate. Apoi, la capitolul bile albe, ne-a surprins că în trei zile nu am auzit decat două claxoane, iar banda de urgenţă de pe autostrăzile austriece era expres pentru astfel de situaţii. Pe de altă parte, acelaşi ghid ne spunea că şi în ţara sa este destul de multă corupţie în randul capilor ţării şi este taxată rapid. Spre exemplu, comandantul poliţiei judiciare din Viena, Ernst Geiger, în varstă de 52 de ani, are în spatele său o carieră socotită ireproşabilă, dar anul trecut a fost condamnat la trei luni de închisoare pentru că a furnizat informaţii secrete patronului unui bordel.
În loc de concluzii
Una peste alta, ieri s-a tras cortina peste cele 30 de zile de acţiuni în care Romania a fost promovată în capitala Austriei. Probabil că încă se vor găsi carcotaşi care vor spune că aia nu a fost bine ori aialaltă nu s-a potrivit. Însă un lucru este cert. Pană nu vom reuşi să ne schimbăm mentalitatea şi pană nu vom reuşi să facem ceva pentru a schimba imaginea, încă şifonată, a Romaniei, nu putem să criticăm ceva doar pentru că aşa am fost obişnuiţi.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
















