Impozite si reguli -innoite- de la 1 ianuarie

– Impozitul pe profitul realizat din exporturi creste de la 5% la 12,5% – Regulamentul BNR de clasificare a creditelor bancare impune acoperirea integrala a riscurilor la imprumuturile acordate clientilor greu solvabili – Pana si liber-profesionistii trebuie sa-si schimbe -stilul de viata-

Furia schimbarilor legislative, dezlantuita in 2002 asupra mediului de afaceri, a provocat reactii puternice in randul organizatiilor patronale si profesionale, acestea cerand in repetate randuri renuntarea sau cel putin amanarea aplicarii actelor normative aparute peste noapte. De renuntat, nu s-a renuntat la nici una dintre intentiile reformarii unor structuri, singurul -succes- repurtat de reprezentantii oamenilor de afaceri fiind amanarea intrarii in vigoare a unor normative destul de controversate. Pana la 1 ianuarie 2003! Este vorba, in primul rand, despre un nou regulament de clasificare a creditelor bancare emis de BNR (care ar fi trebuit sa se aplice de la 1 iulie 2002), legea privind impozitarea profitului realizat din exporturi (prin care fiscalitatea in acest domeniu creste de la 5% la 12,5%, masura cu care exportatorii au fost amenintati inca din 2001), trecerea – de data aceasta, definitiva si irevocabila – a Registrului Comertului din patrimoniul Camerelor de Comert in administrarea Ministerului Justitiei, modificarea regulilor jocului pentru liber-profesionisti etc. Faptul ca aceste reglementari erau cunoscute din timp, cei afectati avand destula vreme pana acum sa se pregateasca, e ca un fel de -circumstanta atenuanta- de care cu siguranta autoritatile se vor agata de cate ori va mai incerca cineva sa protesteze impotriva schimbarilor astfel impuse…

Volumul exporturilor ar putea sa scada cu 10%

Noua legislatie privind impozitul pe profit, adoptata in vara anului trecut, prevede ca profiturile realizate din activitatile de export sa fie impozitate in crestere progresiva, ajungand pana la 25% in 2004. Intr-o prima etapa, nivelul acestui impozit se majoreaza de la 5% (cat era pana la sfarsitul lui 2002) la 12,5% incepand de la 1 ianuarie 2003. Nici in dialogul cu autoritatile romane, nici in discutiile cu reprezentantii institutiilor financiare internationale, exportatorii n-au reusit sa obtina mai mult decat aceasta -esalonare- a cresterii impozitarii, si asa considerata -mult prea brusca- fata de gradul de suportabilitate al agentilor economici. -Majorarea impozitului pe profitul realizat din export va duce la cresterea deficitului balantei comerciale cu peste un miliard de dolari si o scadere cu cel putin 10% a volumului exporturilor-, au declarat, in repetate randuri, liderii Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR). Ei au solicitat, pentru cazul in care aceasta masura se va aplica, sa fie dublata de facilitati si stimulente compensatorii pentru exportatori. -Am observat ca, daca pana in urma cu vreo doi ani aproape 80% dintre marfurile exportate de Romania aveau un grad inalt de prelucrare (produse ale industriei usoare, mobila, masini etc.), acum aceeasi pondere o detin materiile prime neprelucrate (busteni, fier vechi, cherestea etc.). De altfel, exporturile de materii prime vor fi cel mai putin afectate in urma aplicarii viitoarei legi, spre deosebire de categoria marfurilor cu grad inalt de prelucrare, care contin valoare adaugata-, a precizat Mihai Ionescu, secretarul general al ANEIR.

Cu toate explicatiile si demonstratiile facute de reprezentantii exportatorilor, delegatiile FMI nu a putut fi induplecate, invocandu-se motivul ca Romania acorda deja o serie de facilitati exportatorilor, pentru compensarea cresterii fiscalitatii – -mai trebuie doar sa puneti in aplicare aceste instrumente-. In replica, ANEIR a avertizat ca s-ar putea ca la 1 ianuarie 2003 sa ne trezim cu lectiile nefacute, adica si cu noua cota de impozitare, si fara stimulente stabilite concret-, avertisment care, din pacate, se adevereste acum.

Oficialii ANEIR au mai facut, anul trecut, o serie de demersuri pe langa toate autoritatile statului, pentru a determina atenuarea efectelor negative pe care le va avea aplicarea legii asupra agentilor economici care desfasoara activitati de export, insa prea putine dintre acestea au dat altfel de rezultate decat obisnuitele promisiuni guvernamentale…

Bancherii intra in era participarii la riscurile clientilor

Nivelul provizioanelor constituite de bancile comerciale trebuie calculat, incepand de la 1 ianuarie 2003, si in functie de performanta financiara a clientului si valoarea garantiilor aferente imprumutului, potrivit Regulamentului 5/2002 al Bancii Nationale a Romaniei, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie, dupa o amanare de sase luni. Categoriile de performanta financiara care vor fi luate in calcul la determinarea nivelului provizioanelor specifice de risc de credit vor fi notate de la A la E, fiecare client urmand sa fie incadrat intr-una din cele cinci clase de performanta.

Evaluarea performantei financiare se va realiza potrivit normelor interne ale fiecarei banci pe baza de punctaj atribuit unor factori cantitativi si calitativi. Factorii cantitativi se vor referi, in principal, la indicatorii de lichiditate, solvabilitate, risc si profitabilitate, iar factorii calitativi vor cuprinde aspecte legate de modul de administrare a societatii, calitatea actionariatului, garantiile primite – altele decat cele care sunt acceptate la diminuarea raspunderii – si de conditiile de piata in care isi desfasoara activitatea entitatea economica respectiva.

Creditele bancare vor fi clasificate in cinci categorii: standard, in oservatie, substandard, indoielnice si pierdere. Pentru creditele acordate clientilor bancari exista numai doua categorii de clasificare, si anume standard – pentru cele cu un serviciu al datoriei mai mic de opt zile si pierdere – pentru plasamentele cu un serviciu al datoriei de cel putin opt zile.

Serviciul datoriei este impartit in patru scale temporale in intervalul 0-90 de zile de intarziere la plata. Toate creditele care depasesc 90 de zile de intaziere vor fi clasificate ca pierdere si se provizioneaza cu 100%, indiferent de performanta clientului sau garantiile aduse, in sensul ca banca creditoare trebuie sa constituie un fond echivalent cu volumul imprumutului acordat in astfel de conditii. De asemenea, toate creditele care depasesc un serviciu al datoriei de 60 de zile vor fi catalogate -pierdere-, cu exceptia plasamentelor catre clienti nebancari cu performanta financiara A, care vor fi considerate -indoielnice-.

Liber-profesionistii au fost bagati in ceata

Binecunoscutul Decret 54/1990 – care reglementeaza activitatile liber-profesionstilor – a fost modificat printr-o lege aparuta in iunie (nr. 507/2002). Insa normele metodologice de aplicare a legii au aparut si intra in vigoare abia acum, lasandu-i in ceata pe cei vizati. Hotararea aprobata de executiv stabileste: – Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele fizice pentru a fi autorizate sa desfasoare activitati independente in cadrul asociatiilor familiale; – Atributiile autoritatilor administratiei publice locale in legatura cu conditiile de autorizare, eliberarea autorizatiilor, suspendarea si anularea activitatilor autorizate; – Drepturile si obligatiile persoanelor fizice in raport cu activitatea economica desfasurata, precum si sanctiunile care se aplica celor care nu respecta conditiile prevazute de lege.

Au mai fost prevazute etapele de obtinere a autorizatiei emise de catre primariile din localitatile in care persoanele fizice isi desfasoara activitatea, fiind astfel armonizate prevederile Legii nr. 507/2002 cu prevederile in vigoare privind inregistrarea si autorizarea societatilor comerciale. De asemenea, s-a prevazut procedura de obtinere a codului unic de inregistrare prin Biroul Unic din cadrul oficiului teritorial al Registrului Comertului, pe baza comunicarii electronice cu administratia financiara la care persoana fizica/asociatia familiala isi are domiciliul/resedinta. Altfel spus, liber-profesionistii va trebui sa treaca din nou prin furcile caudine ale birocratiei din primarii, la care se adauga Biroul Unic din cadrul Registrului Comertului, pentru a-si autoriza activitatea.

Toate aceste schimbari, amanate pentru inceputul lui 2003, vor insemna primul dus rece pentru oamenii de afaceri, dupa scurta, dar binemeritata vacanta a Sarbatorilor de iarna.