Primii in proba mortala a avortului

Nivelul scazut de trai, dar si educatia sexuala, mai degraba precara, au adus Romaniei un nou record nedorit. Astfel, tara noastra este tara europeana cu cea mai ridicata rata a mortalitatii cauzate de avort. Conform statisticilor medicale, din peste un milion de femei care raman insarcinate anual in Romania, nu mai putin de 700.000 isi provoaca un avort. Multe dintre ele isi platesc scump optiunea, ramanand din aceasta cauza sterile pentru tot restul vietii lor. Un semn in plus al conditiilor de viata care constrang femeile sa adopte aceasta -atitudine negativa- fata de viata copilului il constituie, parca intr-o sumbra completare, si abandonarea nou-nascutilor in maternitati.

Mai putin de o treime din gravide pastreaza copilul

Chiar daca dupa 1989 anticonceptionalele au devenit mult mai accesibile populatiei, putand fi cumparate de la orice farmacie, iar prezervativele chiar de la orice colt de strada unde exista un -butic universal-, avortul ramane inca, din nefericire, pentru majoritatea romancelor, metoda preferata de a impiedica o nastere nedorita. Cabinetele ginecologice fac fata cu greu celor care apeleaza la serviciile medicilor pentru chiuretaje in primele luni de sarcina. Astfel, potrivit datelor statistice puse la dispozitie de catre organizatiile neguvernamentale care militeaza impotriva avorturilor si in favoarea dreptului femeii de a alege in cunostinta de cauza, de-a lungul vietii, in Romania, o femeie face trei-patru intreruperi de sarcina. Aceasta in timp ce in Europa Occidentala se inregistreaza, in medie, mai putin de un avort pe toata durata vietii unei femei!

Potrivit statisticilor medicale, din peste un milion de femei care raman insarcinate in Romania in fiecare an, nu mai putin de 700.000 prefera sa isi provoace un avort.

Cu riscul vietii

Fenomenul se manifesta cu atat mai ingrijorator, atrag atentia organizatiile neguvernamentale mentionate, dar si medicii si, la randul lor, autoritatile medicale, cu cat, chiar si in cazul chiuretajelor efectuate de catre specialisti, intr-un mediu steril, femeile care apeleaza in repetate randuri la intreruperi de sarcina exista riscul sa ramana sterile pentru tot restul vietii lor. De altfel, potrivit statisticilor, in Romania, 20% din femeile infertile au dobandit aceasta afectiune puternic traumatizanta din punct de vedere psihic ca urmare a avorturilor repetate ori din cauza complicatiilor grave aparute in urma intreruperilor de sarcina. Mai mult decat atat, exista inca numeroase femei care – in ciuda faptului ca in Romania avortul nu mai este ilegal de multa vreme – apeleaza la metode -babesti- (total contraindicate) pentru a impiedica nasterile nedorite, riscandu-si astfel nu numai sanatatea, ci si viata. Un cuvant greu de spus il are in acest sens educatia sanitara si in special sexuala, care in tara noastra se gaseste inca la un nivel mai degraba precar.

O crima condamnata de Biserica Ortodoxa

Nociv pentru sanatatea celor care se supun unei astfel de interventii brutale, procedura avortului este condamnata si de catre Biserica Ortodoxa, in opinia careia intreruperea sarcinii -este o crima, intrucat in pantecele mamei exista viata imediat dupa momentul conceptiei- si, deci, -nu exista nimic care sa justifice intreruperea de sarcina-.

Cu toate acestea, cele mai multe dintre romance prefera sa avorteze decat sa creasca singure un copil – indica un sondaj de opinie efectuat recent printre utilizatoarele Internetului. Conform acestuia, 46% din cele intrebate ce ar face daca ar ramane insarcinate au marturisit ca ar face intrerupere de sarcina, de doua ori mai multe decat cele dispuse sa-si asume responsabilitatea de a da nastere unui copil si a se ocupa singure de cresterea acestuia.

In aceste conditii, cele care ar trebui sa-si asume sarcina de a educa populatia cu privire la pericolele pe care le prezinta intreruperile de sarcina sunt autoritatile, atat cele medicale, cat si Ministerul Educatiei. Dar centrele de planificare familiala – infiintate in numeroase orase ale tarii – si informarile dedicate adolescentilor cu privire la mijloacele contraceptive sunt, pana la aceasta data, potrivit specialistilor, doar o picatura intr-un ocean de ignoranta.

Abandonatii turelor de asistente

Din punct de vedere medical, copilul internat fara mama sau alt insotitor este considerat abandonat daca ramane intr-o unitate medicala mai mult de doua saptamani peste timpul necesar acordarii ingrijirilor specifice starii patologice care a determinat internarea. Abandonul in unitatile medicale e o problema deosebita, implicand un lant de factori sociali, din care este suficient sa lipseasca o singura veriga, pentru ca fenomenul sa se declanseze in cascada, imposibil de stopat.

Abandonul e perceput de copil inca din primele zile de viata. Dupa lunile de apropiere absoluta cu mama, in care inima si vocea ei sunt auzite continuu de fat, urmeaza nasterea, la fel de greu de suportat pentru copil si pentru mama. Ajuns intr-un mediu nou si rece, initial ostil, nou-nascutul asteapta cu disperare singurele repere care l-ar readuce la amintirea confortului intrauterin, acestea fiind cele legate de apropierea de mama. Despartirea de mama ii produce prima disperare, manifestata initial prin -reactia de agitatie a puiului alunecat din cuib- (nu aude vocea mamei, nu percepe gustul laptelui, atingerea bratelor si a sanului). Ulterior – cand prin toate simturile intelege ca mama nu mai exista pentru el – aluneca intr-o resemnare pasiva, manifestata prin distrofie si prabusire imunitara, intretinuta de carentele alimentare, afectiuni nosocomiale, intr-un cuvant, se declanseaza hospitalismul. Iar modelul de crestere a copilului nu este firesc: personalul aflat intr-un permanent schimb de ture nu poate tine loc nici de mama, nici de tata…