Dezastru ecologic la Botosani

Fenomenul inregistrat la inceputul anului la iazul Dracsani, din comuna botosaneana Sulita, considerat cea mai mare rezervatie piscicola naturala din tara, a atins cotele unui dezastru ecologic. La aproape doua saptamani de la descoperirea primilor pesti morti, Gheorghe Nistor, administratorul iazului Dracsani, a estimat ca mortalitatea a afectat peste 70% din populatia piscicola. Cele peste 100 de tone de peste mort inseamna o pierdere de peste patru miliarde de lei. La acestea se adauga si cele peste 40 de tone furate de cetatenii din zona care au profitat de situatia creata. Timp de sase zile, locuitorii comunei, cu mic cu mare, au furat peste, pe care l-au vandut chiar si cu 5.000 de lei kilogramul. Administratia iazului sustine ca, daca acest peste ramanea in iaz, cu siguranta ar fi murit si ar fi intrat in putrefactie. Daca societatea ar fi avut si o fabrica de conserve, pierderile s-ar fi diminuat mult. Proportiile dezastrului s-au vazut in momentul in care angajatii Piscicola au facut copci, iar apa a scos la suprafata zeci de pesti morti. Doar puietul, rezistent la conditiile vitrege de mediu, a reusit sa supravietuiasca.

Pestii au intrat in putrefactie

Urmele catastrofei ecologice puteau fi vazute si ieri. Cativa salariati ai firmei Piscicola incercau sa scoata din apa pestele mort, intrat deja in putrefactie. Desi temperaturile de afara se situau cu mult sub zero grade, mirosul de putrefactie se simtea de la cativa metri distanta de iaz. Pestele scos din apa era aruncat intr-o remorca de pe malul rezervatiei, urmand a fi distrus. Alti salariati incercau sa desfunde canalul de alimentare care ducea la bazinele de puiet, pentru a nu permite apei, dupa parerea lor poluate, sa patrunda aici. -Apa din iaz a fost poluata cu amoniu de la detergent si urina, produse aduse de raul Sitna, in care se varsa apa uzata din statia de epurare. Si acum se simte mirosul de detergent din apa. Noi trebuie sa desfundam canalul de alimentare care duce la bazinele de puiet, pentru a nu scapa apa cu detergent la ei. Desi rezistenti, pestii ar putea avea de suferit-, ne-a explicat Gheorghe Parnau, paznic al iazului Dracsani.

Poluare sau -asfixiere-?

Desi in buletinele intocmite in urma analizelor apei recoltate din iazul Dracsani nu s-au evidentiat produsi chimici sau organici, ci doar lipsa oxigenului, Gheorghe Nistor sustine ca pestele a murit in urma unei poluari. -Atunci cand fac aceste afirmatii ma gandesc si la faptul ca iazul Dracsani este singurul din tara care se afla in amonte de o statie de epurare. Eu inteleg ca fiecare isi pazeste scaunul, dar trebuie sa se vada si pierderile suferite. Statia de epurare este depasita fizic si moral. Ei vor sa arunce totul pe lipsa de oxigen. Eu cer doar ca pe viitor sa se faca demersurile necesare pentru modernizarea statiei de epurare a apei uzate-, sustine administratorul iazului. Pierderile inregistrate in urma catastrofei ecologice vor fi stabilite cu exactitate abia dupa ce stratul de gheata, care ieri atingea in unele zone ale iazului 60 de centimetri grosime, se vor topi.

Perspective: someri, intr-o zona ce va deveni focar de infectie

Cert este ca incidentul are la nivel de comuna implicatii socio-economice deosebit de grave. Peste 70 de salariati ai firmei sunt in pericol de a fi disponibilizati, daca administratorul nu va gasi resurse financiare pentru a cumpara alt puiet in vederea repopularii iazului. Indiferent de masurile care vor fi luate, firma Piscicola nu va mai putea desface pe piata peste decat dupa minimum trei ani, cand puietul va creste. Economia comunei a fost data si ea peste cap. -Oamenii aveau un loc de munca. Aproape toata comuna se hranea de aici, nu murea nimeni de foame si nu intrau in cotet la vecini pentru a fura gaina. Este o mare pierdere pentru comuna, pentru angajati, dar si pentru braconieri. Zilierii care munceau la iaz primeau zilnic, cand se tragea la navod, o ratie de 10-15 kilograme de peste, pe care il vindeau si isi scoteau banii, deoarece erau platiti in produse. O sa scada si economia comunei, deoarece veneau sa cumpere peste cetateni din toate colturile tarii-, este de parere Florin Turcanu, viceprimarul comunei Sulita. In cazul in care vremea se va incalzi, zona poate deveni un focar de infectie, chiar daca salariatii incearca sa adune acum cat mai mult peste mort.

Mii de pesti morti gasiti pe raul Mures

Luni, mii de pesti morti au fost gasiti pe raul Mures, la gura de evacuare a unui canal de scurgere al SC Colemn SA Galautasi, din judetul Harghita. Asociatia Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Toplita a sesizat imediat Garda de Mediu. Comisarul-sef, Gabriel Abos, a declarat ca motivul acestui accident nu este deocamdata cunoscut, dar ca, probabil, este vorba despre o poluare. Au fost prelevate probe de apa din rau si au fost luati pesti morti, pentru a se putea stabili, in zilele urmatoare, cauza acestei mortalitati piscicole. Majoritatea pestelui mort a fost puiet, iar martorii afirma ca o mare cantitate a fost adunata de rromii din localitate pentru consum.

Dorina Lupu