Chiar daca evolutia Internetului este rapida, sa ne oprim un moment sa ne amintim de ziua sa de nastere, pentru ca zilele acestea Internetul implineste 30 de ani. Pentru ca, in 1973, Vincent Cerf si Robert Kahn, doi specialisti in informatica, au redactat un document care a folosit apoi la constructia arhitectonica fundamentala a Internetului.
Nu toti sunt de acord ca 1973 este data de nastere a Internetului. Alti istorici ai acestui fenomen o plaseaza in 1961, cand Leonard Kleinrock a publicat primul studiu privind posibilitatea de a folosi telecomunicatiile pentru transmiterea de pachete de date, asa cum se intampla de fapt in cazul Internetului. Altii cred ca ziua de nastere ar trebui sa fie in 1969, cand Ministerul Apararii american a dat unda verde proiectului Arpanet, pentru crearea unui sistem de comunicatii in retea capabil sa functioneze chiar daca unul dintre nodurile de legatura este distrus in urma unui bombardament. Se poate spune si ca, in 2003, Internetul implineste nu 30 de ani, ci doar 20. Si asta pentru ca arhitectura gandita de Cerf si Kahn – TCPI/IP – Transmission Control Protocol – – a intrat in functiune abia incepand cu 1 ianuarie 1983. In aceste conditii, este mai bine ca marile inventii legate de Internet si, deci, marile sale aniversari sa nu fie contabilizate.
Si totusi, putem spune ca posta electronica este din 1972 si ca Internetul cu posibilitate de construire a unui hipertext intre documente din computere diferite interconectate este o realizare a lui Tim Berners Lee din 1990. In timp ce primul browser cu interfata grafica, usor de utilizat ca o fereastra normala a unui computer personal, ii apartine lui Marc Andreessen si dateaza din 1993. Astfel, putem spune ca Internetul popular de astazi implineste in 2003 doar 10 ani.
In realitate, aceste aniversari ale Internetului amintesc marile descoperiri, insa nu dau masura reala a fenomenului. Istoria Internetului ar fi fost diferita daca nu ar fi existat computerele personale, programele de compresie a datelor, daca telefonul nu ar fi fost o tehnologie atat de raspandita, daca nevoia de comunicare nu ar fi devenit o parte strategica a sistemului economic si social, daca globalizarea nu ar fi creat exigenta relatiilor din ce in ce mai stranse intre zone indepartate ale planetei. Si daca o mare parte a tinerilor entuziasti, experti, oameni de stiinta, maestri ai science-fiction-ului, oameni de afaceri nu ar fi dat viata visului unui sat global digital. Facandu-l sa para o oportunitate pentru dezvoltarea unei societati mondiale mai bogate din punct de vedere economic si cultural.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
