Mihai Eminescu, în fața plutonului de execuție al extremiștilor unguri din Miercurea Ciuc

După venirea la putere în Ungaria a Cabinetului Viktor Orban, care are ca deziderat guvernarea „întregii populații maghiare din lume“, tendințele extremiste și revanșarde au reîncolțit energic în mintea organizațiilor de extremă dreapta din această țară, cu ramificații puternice în statele vecine. În atare condiții, o parte a maghiarilor din Miercurea Ciuc a decis că poetul național Mihai Eminescu trebuie înlăturat din nomenclatorul străzilor din acest oraș, pe motiv că ar fi fost „hungarofob“ și „xenofob“. Inițiatorul acestui proiect este Csibi Barna, unul dintre liderii organizației extremiste Plutonul Secuiesc al Batalionului Wass Albert al Gărzii Maghiare. Ideea nu este una nouă, numai că de data aceasta Csibi Barna a reușit să adune o listă cu 1.900 de semnături de la cetățenii orașului pentru a depune, în aceste zile, toate documentele la registratura Primăriei Miercurea Ciuc, în vederea schimbării numelui străzii, din „Mihai Eminescu“ în „Atilla“ – „ultimul și cel mai puternic rege al hunilor’’ susțin ei.

Poetul național, judecat pe stradă

Ideea aceasta nu este una nouă și s-a născut undeva la finele lunii mai a acestui an. Pentru a-și atinge scopul, extremistul Csibi Barna se folosește de o breșă din cadrul legislației locale care permite, la Capitolul VII, art. 109, alineatul 2, ca un proiect de hotărâre să fie înaintat de unul sau de mai mulți cetățeni cu drept de vot, dacă este susținut prin semnături de cel puțin 5% din populația cu drept de vot a unității administrativ-teritoriale respective. În colectarea de semnături, Noua Gardă Maghiară (organizație interzisă prin lege în Ungaria) s-a aliat cu o altă organizație extremistă numită Mișcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate, grupare al cărei nume face trimitere la organizarea administrativ-teritorială a Ungariei Mari. Mai mult, acest demers este încurajat și de autoritățile locale, funcționari ai statului român, precum viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila, și primarul Raduly Robert Kalman, care au dat dispoziție ca fiecare locuitor de pe strada Mihai Eminescu să fie consultat dacă este sau nu de acord cu schimbarea denumirii. Practic, un „referendum stradal“ sau un proces public care trebuie să îl condamne sau nu pe poetul Mihai Eminescu dacă a fost sau nu „ungarofob“ și „xenofob“. În cazul în care va fi găsit vinovat, poetul național al țării noastre ar putea fi „condamnat“ la înlocuirea sa din nomenclatorul străzilor unui oraș românesc, dintr-un stat unitar, așa cum ni-l garantează Constituția României. În atare condiții, ar trebui să ne așteptăm ca prin aceste forme de „autonomie locală“ încurajate de legiuitorii locali și ignorate de autoritățile române centrale, în viitorul apropiat, schimbarea denumirii orașului Miercurea Ciuc sau chiar luarea numelui oficial de „Ținutul Secuiesc“ să fie doar o chestiune care ține de voința unor extremiști maghiari și de o legislație locală proastă, ce poate fi exploatată la orice colț de stradă!