Moderatul Hassan Rohani câștiga cursa prezidențială la Teheran

Occidentul a fost cu ochii ațintiți pe alegerile prezidențiale desfășurate la finalul săptămânii trecute în Iran. De programul nuclear iranian depinde o bună parte a stabilității zonei Orientului Mijlociu iar butoiul de pulbere stă să explodeze în orice clipă. Dacă în cele două mandate prezidențiale ale lui Mahmoud Ahmadinejad relațiile Teheranului cu capitalele occidentale s-au înrăutățit treptat iar tensiunile au escaladat sub forma unor sancțiuni economice severe, după aceste ultime alegeri se speră la o detensionare în dosarul nuclear. Ministerul Internelor, Mostafa Mohammad-Najjar, a anunțat sâmbătă că Hassan Rohani a câștigat alegerile prezidențiale din Iran. El este văzut ca un reformat și face parte din tabăra moderată care a reușit să se impună după opt ani la putere a conservatorilor. El a obținut 50,68 la sută din voturi în primul tur de scrutin, disputat vineri, în fața a cinci candidați conservatori, a precizat ministrul, citat de postul iranian de televiziune Press TV. Rohani a "obținut 18,6 milioane de voturi dintr-un total de 36,7 milioane de sufragii exprimate", a declarat ministrul iranian de Interne, Mostafa Mohammad Najar, la televiziunea de stat.  El a adăugat că "participarea a atins 72,7 la sută" din cei 50,5 milioane de alegători chemați la urne, față de 85 la sută în 2009. El i-a devansat cu mult pe principalii săi contracandidați: primarul Teheranului Mohammad Bagher Ghalibaf (16,5%), actualul negociator-șef Said Jalili (11,35%) și fostul șef al Gardienilor Revoluției, armata de elită a regimului, Mohsen Rezai (10,58%).

Apropiat al liderului suprem

Rohani a promis mai multă flexibilitate în dialogul cu Occidentul, dar victoria sa nu va marca totuși o ruptură în politica Republicii Islamice, dosarele strategice precum cel nuclear sau relațiile internaționale fiind sub autoritatea directă a Ghidului Suprem, Ali Khamenei. De altfel, întreaga sa cariera a fost una apropiată ayatollah-ului Khamenei. Un susținător fervent al fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Khomeini, chiar înainte de revoluția din 1979, Rohani are un trecut politic îndelungat. Deputat în perioada 1980-2000, el a fost ales ulterior membru al Adunării Experților, instanță care se ocupă de supravegherea muncii Ghidului Suprem Ali Khamenei.
El este în continuare reprezentantul ayatollahului Khamenei în cadrul Consiliului suprem pentru securitate națională. Rohani a părăsit însă funcția de secretar al acestui Consiliu după alegerea lui Ahmadinejad în 2005. La scurt timp după aceasta, Iranul și-a relansat programul de îmbogățire a uraniului, atrăgându-și nemulțumirea ONU și a marilor puteri care au impus țării sancțiuni economice. El este și membru al Asociației clerului combatant, care reunește lideri religioși conservatori. În ultimii ani, el s-a apropiat însă de reformatori. "Pe scena internațională, cu ocazia creată de această mare epopee populară, cei (țările occidentale, n.red.) care laudă democrația, înțelegerea, dialogul liber, să îi vorbescă poporului iranian cu respect și să recunoască drepturile Republicii Islamice, pentru a aștepta un răspuns adecvat", a afirmat Rohani, referindu-se la negocierile pe teme nucleare cu marile puteri, aflate în prezent în impas.

Reacții internaționale dinspre Vest

Imediat după alegerea sa, statele occidentale și-au exprimat dorința de a colabora cu noul lider de la Teheran. La rândul său, Rohani s-a arătat deschis unor negocieri, dar pe aceeași linie ca predecesorii săi care pretind comunității internaționale "recunoașterea drepturilor" Iranului. Numai în acest caz, Iranul va da "un răspuns adecvat" în dosarul nuclear. SUA au declarat, sâmbătă, că "rămân pregătite să colaboreze direct" cu Teheranul pe tema problemei programului nuclear. Casa Albă a afirmat într-un comunicat că un astfel de angajament ar avea "ca scop găsirea unei soluții diplomatice care să calmeze îngrijorările comunității internaționale privind programul nuclear iranian". Marea Britanie i-a cerut lui Rohani "să pună Iranul pe un nou drum", în special "să se ocupe de îngrijorările comunității internaționale cu privire la programul nuclear", în timp ce Franța s-a declarat "pregătită să colaboreze" cu el, pe acest dosar dar și în privința "angajamentelor Iranului în Siria". Ministrul de Externe al Germaniei, Guido Westerwelle, a salutat "un vot în Iran pentru reforme și o politică.  externă constructivă". Nu în ultimul rând, mai multe monarhii arabe din Golf, ale căror relații cu Iranul sunt tensionate, i-au adresat ieri felicitări noului președinte.

Mădălin Necșuțu