Board-ul executiv al Fondului Monetar International (FMI) a finalizat evaluarea economica a Romaniei, in urma raportului intocmit de o delegatie a institutiei care a avut consultari cu autoritatile de la Bucuresti la sfarsitul anului trecut, se arata intr-un comunicat al FMI.
Pana nu de mult, performantele macroeconomice ale Romaniei au fost slabe si caracterizate de cicluri descendente si ascendente, determinate de politica bugetara permisiva si de disciplina financiara fragila din intreprinderile de stat, se arata in comunicatul institutiei. De la mijlocul anului 2001, combinatia dintre restrictiile bugetare, ajustarile preturilor la energie si politica monetara prudenta a condus la moderarea cererii interne si a permis reducerea deficitului de cont curent. In acelasi timp, cresterile consemnate de exporturi si PIB au fost printre cele mai ridicate din regiune.
Risc pentru inflatie
Politica monetara a contribuit la scaderea ratei inflatiei, iar sanatatea sistemului bancar s-a ameliorat, dar recenta expansiune a creditelor destinate sectorului privat, care au sprijinit accelerarea investitiilor, este un motiv de ingrijorare, din cauza implicatiilor sale potentiale pentru calitatea portofoliilor de credite ale bancilor.
Stabilizarea reusita a reflectat unele progrese in privinta impunerii de constrangeri salariale asupra intreprinderilor de stat. Cu toate acestea, salariile din aceste companii au continuat sa le depaseasca pe cele din sectorul privat. Un risc suplimentar pentru reducerea inflatiei a fost creat de cresterea importanta a salariului minim pe economie din ianuarie 2003. Veniturile colectate de marii furnizori de utilitati publice s-au imbunatatit, insa modest, iar preturile gazelor naturale vandute pe piata interna raman cu mult sub preturile importurilor.
Privatizarea lenta afecteaza in continuare economia
Progresul lent al procesului de privatizare continua sa afecteze economia Romaniei si, ca urmare, sectorul privat are una dintre cele mai reduse cote din PIB dintre statele candidate la integrarea in Uniunea Europeana. In general, privatizarea a fost incetinita de restrictiile aplicate in privinta fortei de munca si de conditiile referitoare la investitii.
Oficialii FMI au incurajat autoritatile romane sa continue orientarea politicilor monetara si bugetara catre stabilizarea macroeconomica, cu accent pe reducerea suplimentara a ratei inflatiei, sa limiteze deficitul de cont curent si sa abordeze cu hotarare problema pierderilor intreprinderilor de stat. Directorii Fondului sprijina noi diminuari ale contributiilor la asigurarile sociale, dar au evidentiat necesitatea de a extinde baza de impozitare si a ameliora administratia fiscala in general. Pentru a face posibile aceste revizuiri si a evita un dezechilibru fiscal, oficialii FMI au remarcat ca ar trebui stabilita prioritatea cheltuielilor pe termen mediu, pentru a face loc investitiilor in infrastructura, in perspectiva aderarii la UE. Majoritatea directorilor au recomandat ca autoritatile sa vizeze o pozitie bugetara ceva mai stricta decat cea prevazuta in Programul Economic de Preaderare remis UE in august 2002.
Noi scumpiri la gaze
Institutia a indemnat autoritatile sa accelereze inchiderea intreprinderilor ineficiente, sa implementeze noi majorari ale preturilor la gaze, precum si sa asigure ajustarea la timp a preturilor la electricitate si energie termica, in concordanta cu costurile. Totodata, board-ul FMI a salutat planul autoritatilor de a scoate la vanzare, pana la finele anului, majoritatea companiilor de stat din afara sectorului energetic. Conducerea institutiei si-a manifestat ingrijorarea in legatura cu intentia guvernului de a continua sa impuna conditii legate de pastrarea locurilor de munca si de realizarea de investitii masive de catre cumparatori, o practica ce i-a descurajat pe investitori si a contribuit la viteza scazuta a privatizarii.
FMI a incurajat autoritatile sa continue reducerea fortei de munca din intreprinderile de stat, considerand-o drept o conditie necesara pentru diminuarea pierderilor si accelerarea privatizarii. Directorii au indemnat la vigilenta pentru ca majorarea salariului minim, planificata pentru luna ianuarie, sa nu fie urmata de alte cresteri reale care sa afecteze piata muncii. O performanta convingatoare in acest domeniu si respectarea deplina a conditiilor privind salariile din intreprinderile de stat, convenite in cadrul acordului stand-by, vor fi preconditii pentru finalizarea celei de-a treia evaluari din cadrul programului.
Noul Cod al muncii trebuie revizuit
In acelasi timp, membrii board-ului au evidentiat importanta de a se mentine flexibilitatea pietei muncii, solicitand autoritatilor sa revizuiasca, in cooperare cu Banca Mondiala, prevederile din noul Cod al muncii, care ar putea avea efecte adverse asupra acestei flexibilitati si impovara companiile mici si mijlocii.
FMI a incurajat autoritatile sa incheie reforma sistemului judiciar si sa implementeze un mecanism eficient in privinta falimentelor. De asemenea, guvernul ar trebui sa liberalizeze si mai mult comertul exterior, pentru armonizarea cu UE pe termen mediu, si sa diminueze taxele vamale la schimburile comerciale cu parteneri din afara Uniunii. In contextul excedentului persistent din piata valutara, mai multi membri din board-ul FMI au considerat oportuna o noua diminuare treptata a ratelor dobanzilor.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info




















