Succesiunea lui Vaclav Havel, in impas

Dupa un prim esec, inregistrat cu aproape 10 zile in urma, parlamentarii cehi nu au reusit nici acum sa aleaga un nou sef al statului. Este evident ca procesul de desemnare a succesorului lui Vaclav Havel – un adevarat simbol la Europei post-comuniste – a intrat intr-un grav impas. A sasea incercare, consumata la o ora tarzie a noptii de vineri spre sambata, nu a permis nici unuia dintre candidati – ultraliberalul Vaclav Klaus, senatorul centrist Jaroslava Moserova si fostul premier social-democrat, Milos Zeman – sa obtina majoritatea necesara de voturi. Iar timpul trece: mandatul lui Havel expira la 2 februarie. E adevarat, pana atunci s-ar mai putea organiza un scrutin, legea permitand acest lucru, dar este greu de crezut ca rezultatul va fi altul.

Ca si data trecuta, cel mai bun scor, 127 de sufragii din 200 de deputati si 81 de senatori, l-a inregistrat fostul premier liberal, Vaclav Klaus. Pentru victorie, el ar fi avut insa nevoie de 141 de voturi favorabile. Maserova, fost diplomat crestin, a acumulat doar 65 de voturi. Oricum, ca si data trecuta, Klaus, in varsta de 61 de ani, s-a declarat gata sa continue batalia pentru putere, grabindu-se sa readuca in discutie dureroasa, pentru unii, disputa referitoare sistemul electoral din Cehia. Concret, el a propus schimbarea acestuia, ca unica sansa de a scapa de indecizia unui parlament unde nu exista o forta dominanta si care este, practic, paralizat de prezenta unui important grup de 44 de parlamentari comunisti nostalgici ai erei sovietice. -Astept cu mare nerabdare si curiozitate comentariile opiniei publice, pentru a cunoaste punctul ei de vedere in aceasta chestiune-, a declarat Klaus, subliniind ca, in ceea ce-l priveste, -eu inclin spre introducerea alegerilor prin sufragiu universal-. O asemenea modificare reclama acordul clasei politice in vederea amendarii Constitutiei.

Spre surprinderea generala, alegerile de vineri nu au prilejuit o confruntare, ce parea logica, de altfel, intre cei doi -grei- ai policii cehe din anii *90 – este vorba de Klaus si de vesnicul lui rival, social-democratul Milos Zeman, in varsta de 58 de ani si care a fost, la randul lui, sef al guvernului de la Praga. Spectaculosul duel a fost perturbat de intrarea nesteptata in scena a senatorului Maserova, puternic sustinuta de formatiunile de centru. Prezentat favorit de unele ziare pragheze, Zeman, victima disensiunilor instalate in interiorul propriului sau partid social-democrat (CSSD), a fost eliminat inca din primul tur. Actualul presedinte al CSSD, Vladimir Spidla, se opusese candidaturii lui Zeman, fara insa a reusi sa impiedice numirea lui in aceasta calitate. Merita remarcat faptul ca nici unul dintre cei trei pretendenti la succesiunea lui Havel nu se bucura de o popularitate deosebita in randul electoratului. De alfel, in fruntea sondajelor se afla Otakar Mojtel, un fost avocat al disidentilor devenit mediator al Republicii, si fostul disident Petr Pithart. Prieten apropiat al lui Havel, dar nedispunand de o baza politica puternica, Pithart a esuat, cu prijelul primelor alegeri, in tentativa lui de a accede la prezidintie. In varsta de 66 de ani, Vaclav Havel nu mai poate candida, Constitutia tarii interzicand efectuarea a mai mult de doua mandate consecutive la conducerea tarii. In Cehia, prerogativele sefului statului sunt limitate, dar prin puternica sa autoritate morala si prin viziunea europeana, Havel a reusit sa confere acestei functii o oarecare influenta.