Meşteşugurile tradiţionale romaneşti nu s-au clasat niciodată în topul priorităţilor autorităţilor. Deoarece meşteşugarii nu aparţin unor asociaţii profesionale, iar locurile în care îşi practică meseria nu sunt incluse în traseele turistice, aceştia riscă să rămană fără meseria pe care au moştenit-o din tată-n fiu. Specialiştii etnologi consideră că autorităţile ar trebui să-i sprijine prin comenzi sau materiale, cat şi prin demersuri legate de protejarea mărcii produselor realizate de meşteşugari. De asemenea, produsele tradiţionale din toate zonele ţării ar trebui să fie promovate după standarde europene, omologate şi cu drept de proprietate intelectuală şi asta pentru că activitatea meşteşugarilor nu este subvenţionată în nici un fel, nici măcar prin scutire de TVA. Pentru a-i ajuta pe meşteşugari să-şi comercializeze produsele, centrele judeţene pentru conservarea tradiţiei populare organizează anual targuri ale meşterilor populari şi încearcă să le faciliteze participarea la astfel de manifestări organizate în alte judeţe. Cu toate acestea, puţini sunt meşterii populari care trăiesc din practicarea meşteşugului.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
