Coborârea

Ziua de doliu național decretată de dl. Ponta s-a nimerit să fie Ziua Drapelului așa că, în timp ce premierul serba drapelul coborându-l în bernă, președintele ne felicita de ziua drapelului („e o zi de sărbătoare”) exact când acesta era îndoliat. Asta ca să avem gafe și în coabitare. Sperăm din toată inima că ultimii trei răniți aflați în comă să-și revină spre binele lor, al familiilor și al țării – scutindu-l pe dl. Ponta de alt doliu național, pentru care s-a felicitat singur („am luat cea mai bună decizie”) preluând ticul verbal al dlui Năstase („să fie foarte clar”) în momentele de confuzie și aroganță: „am reușit ceea ce statul român n-a reușit vreodată”. Doliu la decență! Ponta a întrecut statul român! Într-un singur an. Ar fi bine să se mai stăpânească, să nu-l învingă complet, cum a încercat anul trecut. De altfel, supărat pe ambasadorul nostru în Muntenegru care a informat repede și corect contrazicându-i, dl. Ponta s-a răzbunat și l-a rechemat urgent în țară. Cu ocazia tragicului accident s-a dovedit însă că România nu are (cum zicea Ilici) drept cel mai bun prieten Marea Neagră ci și Muntenegru. De-abia reveniți din durerea exprimată de ministrul Dușa de a aștepta „trupurile neînsuflețite ale cadavrelor celor decedați” (record macabru, patru cuvinte ucise din 6 trase) cei din USL au primit o veste proastă de la CCR: coborârea pragului la referendum la 30% e constituțională dar se aplică de la anul. Asta e practica – pentru ca modificările legislative să nu devină parte a jocului electoral. Dacă referendumul dlui Băsescu e în periol, referendumul USL pentru Constituție e fără suflare. ?ê?£i s-ar putea ca analiza „în detaliu” a CE asupra mâzgălelilor lui Crin pe Constituție să se lase cu alte note proaste. În aceeași notă s-a aflat ceva și despre Lilian Zamfiriu, pus de PSD la ICR: a fost șeful arhivelor MAE (și asta spune ceva) și a lucrat la ambasada UNESCO din Paris (ceea ce spune restul). După opinia lui Roșca Stănescu avem aici o schimbare de optică: „cu Zamfiriu se încearcă schimbarea paradigmei”. În paradogmă. Atunci să-i schimbe și numele în ICRAL. Din păcate, în aceeași zi de doliu, gazoductul Nabuco al UE pe care ne bazam și noi a fost aruncat în aer înainte de a exista (exact cum avertizase Putin din 2002) iar câștigătorul este gazoductul TAP care trece prin alte țări. Să vedem însă dacă se va face – căci Rusia nu suportă nicio concurență în domeniul gazelor. ?ê?£i s-ar putea ca și TAP să fie învins de țar, costumat în toreador. Ole, torero!

Tia ?ê?£erbănescu