Egiptul fierbe din nou după amplele proteste ce au avut loc în Piața Tahrir din Cairo, la începutul lui 2011, și care au condus la căderea regimului președintelui Hosni Mubarak. Ales în vara anului trecut, actualul președinte islamist Mohamed Morsi, lider al „Frației Musulmane”, nu a reușit să reducă din problemele economice ale țării și cele legate de securitate, în timp ce susținătorii săi cer mai mult timp, relatează BBC. Principala revendicare în Piață este asociată crizei economice care lovește tot mai mult Egiptul, fapt ce se reflectă în nivelul de trai al oamenilor. În prezent, investitorii străini s-au retras și așteaptă ca ceața politică să fie ridicată la Cairo. În paralel, cheltuielile guvernamentale s-au mărit. Problemele economice ale Egiptului derivă și de subsidiile acordate de stat pentru energie și mâncare. În timp ce prețul petrolului crește pe piața internațională, facturile egiptenilor rămân la aceeași valoare, fapt ce determină un efort financiar colosal asupra statului. Ajutoarele de stat se ridică anual la 16 miliarde de dolari pentru energie și 4 miliarde de dolari pentru mâncare, potrivit Foreign Affairs. Într-o astfel de situație, starea economică a Egiptului ajunge aproape de colaps iar discuțiile guvernului cu entități financiare internaționale precum FMI trenează de circa doi ani de zile. În tot acest timp, rezervele valutare ale Egiptului au scăzut de la 36 de miliarde de dolari la începutul lui 2011, la numai 16 miliarde de dolari în martie 2013, cu un vârf negativ de 13,4 miliarde în luna martie. Cu două luni în urmă agenția de rating Standard & Poor a coborât cotația țării de la B- la CCC+, iar deficitul bugetar a atins 11% din produsul intern brut, de la 8,3% cât era în 2011. Chiar dacă Egiptul s-a îndreptat spre împrumuturi masive și cu dobânzi mici de ordinul miliardelor de dolari din lumea musulmană (Qatar, Arabia Saudită, Turcia și Libia) nici aceste soluții nu au avut un efect determinant pentru ieșirea din criză.
Sediul „Frației Musulmane”, atacat de protestatari
Pe un astfel de fundal economic, dar mai multor factori politici, printre care și recent adoptata Constituție a Egiptului care se ghidează după principiile legii islamice, „?ê?£aria”, protestatarii îl acuză pe președintele Morsi că ar guverna numai în favoarea islamiștilor și îi cer să își dea demisia. După ce duminică seară manifestanții s-au strâns în Piața Tahrir și au demonstrat relativ pașnic, ieri, clădirea sediului „Frației Musulmane”a fost luat cu asalt de manifestanți. Clădirea, situată în cartierul Moqqatam din estul Cairo, a fost invadată și devastată de atacatori, după ce a fost incendiată parțial, au relatat reporterii cotidianului britanic „The Guardian”. Opt protestatari au fost uciși în timpul asediului de către membrii „Frației Musulmane” care păzeau cădirea și alți 80 au fost răniți. În aceste condiții, „frații musulmani” au precizat că „simpatizanții mișcării nu vor sta tăcuți”, potrivit purtătorului de cuvânt, Gehad El-Haddad. În tot acest timp, pe străzile din Cairo, vânzătorii de arme fac bani frumoși din vânzarea de pistoale, macete și cuțite. Criminalitatea a ajuns în ultimii doi ani să crească de trei ori iar problemele legate de siguranța locuitorilor din Cairo au ajuns la cote alarmante. „Poliția este caracterizată ca fiind din ce în ce mai incompetentă și abuzivă iar sistemul juridic oferă rar acte de justiției, situație ce îi determină pe mulți egipteni să-și facă singuri dreptate”, comentează situația de la Cairo jurnaliștii de la Foreign Affairs.
Foto: Foreign Affairs
Mădălin Necșuțu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
