Ipocrizia

Deși a anunțat că guvernul lucrează la normele de impozitare a maneliștilor, la stimularea „macroîntreprinderilor mari“ și s-a bâlbâit cu privire la anul „evolutor, evalutiv, evaluator“ următor, premierul Boc n-a reușit să concureze mediatic nici cu bețigașul care, folosit „invers“, a rănit urechea dlui Băsescu și nici cu declarația acestuia despre „dreptul nostru de a pleca unde ne e mai bine“. Povestea bețigașului s-a întins pe cåteva zile: cum e greu să găsești un bețigaș unilateral dezvoltat atåt de periculos, acesta a fost dat în urmărire internațională. Și pe bună dreptate: risca să ne se lase președintele într-o ureche. Pånă la urmă reporterii tv l-au depistat într-un supermaket din Shanghai – taman unde își lansase dna Udrea celebra-i fruză de firmă. Ce coincidență! Mult mai comentată este însă declarația dlui Băsescu despre romånii plecați la muncă în UE cărora „trebuie să le mulțumim“ pentru că trimit bani în țară și nu vin la ajutorul de șomaj de acasă. Declarația prezidențială a fost considerată o adevărată gonire a romånilor de-acasă. S-au făcut și calcule: cåt pierde statul cu fiecare medic sau inginer care pleacă. Cåtă ipocrizie! În primul rånd, cele 2-3 milioane de romåni care lucrează în UE n-au plecat în ultimii ani de criză, ci cu mult înainte și n-au venit înapoi nici cånd economia „duduia“ ci, dimpotrivă, o ajutau să duduie trimițånd anual acasă 4 mld de euro. Și în al doilea rånd, acesta este adevărul: fiecare cetățean are dreptul să aleagă unde vrea să muncească și să trăiască. E una din marile cuceriri aduse de revoluție. Nu mai suntem condamnați la locul de muncă precum în vremea lui Ceaușescu cånd dacă voiai să pleci din țară trebuia să te răscumpere cineva, iar dacă refuzai repartiția, erai obligat să-ți plătești studiile „gratuite“. Acum fiecare are șansa să cåștige mai mult și să se afirme pe piața internațională. Competiția e deschisă și dacă medicii, inginerii, artiștii și muncitorii noștri cåștigă competiția cu omologii lor din UE și din lume, bravo lor! Cu-atåt mai bine țării și lor cu-atåt mai bine. Adevăratul „brand“ de țară sunt chiar romånii care reușesc să se impună peste hotare (dacă nu ieșeau în lume nici Nadia, nici Ilie și nici Hagi nu ajungeau „branduri“) – și nu văicăreții politici de la tv. În fond, dacă Romånia e în situația de a nu-și mai putea întreține toți locuitorii e pentru că toate partidele au muncit prost timp de 20 de ani. De-aia și dl Băsescu ne-a urat „să trăim bine“ fără să precizeze unde.Tia Serbanescu