Racheta rusa Progress M-47 va prelua executarea operatiunilor indeplinite pana acum de naveta americana Atlantis – cargoul urma ieri sa ridice pe o orbita mai inalta Statia Spatiala Internationala (ISS), imprimandu-i, totodata, un plus de viteza. In caz contrar, laboratorul ar putea cadea pe pamant.
Potrivit calculelor, viteza de deplasare a ISS ar trebui sa sporeasca cu sase metri pe secunda. -Ceea ce va permite mentinerea Statiei pe orbita de lucru pana la jumatatea lunii iunie si asigurarea conditiilor optime de activitate pentru echipajul aflat, in acest moment, la bordul modulului orbital-, au explicat specialistii rusi. Conform planului iniatial, manevra trebuia indeplinita de naveta Atlantis, a carei decolare fusese fixata pentru 1 martie, dar dupa tragedia Columbiei, NASA a anulat, temporar, zborurile aparatelor sale. Oricum, programul pe anul in curs prevede lansarea a doua rachete pilotate Soiuz si trei aparate de transport Progress. E adevarat, planul fusese intocmit tinand cont de zborurile navetelor americane. Acum, totul trebuie rechibzuit, din moment ce SUA si Rusia au decis sa duca mai departe proiectul de constructie a ISS.
O faza noua
Intre timp, ancheta privind catastrofa navetei Columbia este pe punctul de a intra intr-o faza noua, o data cu inceputul analizei de catre experti a tuturor bucatilor care au putut fi recuperate dupa dezintegrarea aparatului la patrunderea in atmosfera terestra. -Ancheta avanseaza cu rapiditate-, a asigurat administratorul NASA, Sean O*Keefe, precizand ca cele aproximativ 12.000 de fragmente gasite pe teritoriul statelor Texas si Louisiana au ajuns sau se afla in drum spre centrul spatial Kennedy, in Florida. Sub tirul criticilor venite din toate partile si care reprosau, printre altele, agentiei spatiale americane ambiguitatea ultimelor declaratii oficiale, precum si incapacitatea de a sustrage din multitudinea posibilelor teorii avansate pe cele mai plauzibile, NASA a tinut sa sublinieze ca, de acum inainte, -ancheta se afla pe mainile unei comisii independente-. -Toate dovezile pe care le vom colecta, toate faptele, materialele si analizele, toate activitatile vor fi coordonate sub egida Consiliului de ancheta privind accidentul navetei Columbia-, a mentionat O*Keefe.
Vacuum cosmic
Golul creat de disparitia navetei Columbia a pus Statele Unite si Rusia in fata unei optiuni: fie se procedeaza la unificarea programelor spatiale ale celor doua state, fie ambele parti accepta ideea ca, de acum inainte, orbita circumterestra va cadea, pentru o perioada nedeterminata de timp, in stapanirea exclusiva a chinezilor. Dupa cum notau agentiile internationale de presa, se pare ca a fost nevoie sa moara un echipaj intreg pentru ca, -la sol-, toti cei care se ocupa de misiunile spatiale, incepand cu ingeneri si terminand cu directorii programelor de zbor, sa vada reala stare a lucrurilor: aparate invechite, absenta unor proiecte viabile de viitor. Pentru a-si salva, oarecum, reputatia, dar si pentru a obtine ceva fonduri financiare din partea statului, creatorii rusi de rachete cosmice sustin ca sunt pregatiti sa propuna altenative la navetele americane.
Baikal si MAKS
Un prim pas in aceasta directie ar putea fi proiectul navetei Baikal. De fapt, se poate spune ca Baikal exista chiar, sub forma de prototip – o originala combinatie dintre racheta si avion si care are misiunea de inscriere pe orbita a rachetei Angara. O data treaba terminata, Baikal revine pe pamant, in timp ce Ankara, care nu este altceva decat treapta doi a vehiculului orbital, transporta pe ISS incarcatura de la bord. Primele teste de zbor sunt planificate pentru anul 2006, cand va fi experimentata si Angara. Totusi, cu mai multe sanse de izbanda este creditat un alt proiect – MAKS -, pus la punct de acelasi grup de ingineri rusi. Potrivit precizarilor furnizate de vicepresedintele companiei Molnia, Mihail Osin, MAKS este un complext cosmic din a doua generatie, al carui principiu de functionare difera de realizarile de pana acum ale industriei cosmice ruse. Iar noutatea rezida in faptul ca nava ajunge pe orbita circumterestra nu cu ajutorul unei rachete purtatoare, cum este cazul Baikal-Ankara, ci isi -ia zborul- de pe un avion purtator. Avantajul categoric al acestui ultim proiect consta in aceea ca aprovizionarea ISS va costa de 20 de ori mai putin decat in cazul traditionalelor navete.
Banii si iar banii
Finalizarea proiectului, ca si a multor altora, depinde, fireste, de finantare. Deocamdata, constructorii si potentialii beneficiari nu reusesc sa se puna de acord asupra unei singure cifre. Cei de la Molnia merg pe o evaluare totala de doua miliarde de dolari, in timp ce centrul spatial rus este de parere ca totul va costa circa patru miliarde. Chiar si asa, pretul este net inferior altor sisteme aflate in sau trecute de faza conceptuala si care reclama bugete cuprinse intre sapte si 10 miliarde de dolari.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
