La mai bine de patru ani de la parafarea vanzarii IMGB, Curtea de Conturi, institutie care intre timp a capatat dreptul de a controla procesul postprivatizare, a redeschis dosarul trecerii in proprietate privata a celei mai renumite intreprinderi din industria romaneasca. In urma verificarilor preliminare, institutia de control financiar a decis ca punctul de greutate al verificarilor sa pice pe legalitatea raportului de evaluare a intregului patrimoniu al IMGB si pe indeplinirea obligatiilor contractuale asumate de norvegieni. Potrivit documentatiei, un capitol distinct va fi acela al analizarii modului in care -statul- a diminuat pretul de vanzare-cumparare a actiunilor in favoarea Kvaerner cu 95% din pretul stabilit inital in contractele semnate. Deja primele constatari au inceput sa isi faca aparitia in raportele intermediare ale echipelor de control. Unul dintre aspectele supuse analizei este acela al convertirii in actiuni a datoriilor pe care IMGB le avea fata de Banca Comerciala Romana. Potrivit contractului de cesiune actiuni incheiat in 1998 intre FPS si BCR, obligatia de peste 20 miliarde de lei catre banca a fost stinsa prin cedarea unui numar de actiuni cu valoare nominala, fapt care a dus la concluzia ca IMGB si-a platit datoria catre stat tot cu banul statului, al carui patrimoniu a fost puternic afectat. Controlul a mai stabilit ca partea norvegiana nu si-a respectat nici clauzele privind investitiile pe care trebuia sa le faca la IMGB. Chiar mai mult, Kvaerner si-a permis sa vanda active pentru care nu detinea inca dreptul de proprietate.
O data cu recapatarea dreptului de a verifica procesul de postprivatizare facut in Romania, Curtea de Conturi a luat la periat chiar la inceputul acestui an una dintre celebrele si, in acelasi timp, controversate privatizari, -dosarul Kvaerner-IMGB-. Astfel, in urma controlului-documentare initiat in urma cu doua saptamani, conducerea Curtii va decide -soarta- mai multor aspecte ale vanzarii uneia dintre cele mai grele piese ale industriei grele din tara noastra, concluzii care vor fi trimise direct pe masa parlamentului. Printre tintele programate a fi verificate se numara verificarea legalitatii raportului de evaluare a intregului patrimoniu IMGB, indeplinirea obligatiilor -cumparatorului- atat fata de bancile creditoare, cat si fata de bugetul statului. Punctul de greutate al controlului Curtii il va constitui insa analizarea modului in care -statul- a diminuat pretul de vanzare-cumparare de actiuni in favoarea Kvaerner cu 95% din pretul convenit initial in contractele semnate. In ultima saptamana, echipele de control au fost pur, si simplu, date afara din control de conducerea IMGB…
Raport de evaluare cusut cu ata alba
Din primele date -culese- de echipele de control ale Curtii in legatura cu raportul de evaluare a IMGB, efectuat de Institutul de Proiectari in Industria Usoara SA, a reiesit faptul ca, la calculul activului net corijat, (n.r. – metoda folosita la evaluare), s-a procedat la diminuarea acestuia cu valoarea creditelor de restructurare acordate de FPS si cu valoarea imprumuturilor pe termen scurt acordate de BCR. Cu alte cuvinte, in urma acestei operatiuni de aici a reiesit suma care a reprezentat valoarea de la care au inceput negocierile pentru vanzarea pachetului majoritar de actiuni detinute de stat la IMGB. Potrivit rapoartelor preliminare intocmite de Curtea de Conturi, ulterior negocierilor cu norvegienii de la Kvaerner au avut loc noi operatiuni cu privire la debitele societatii supuse privatizarii. Astfel, Curtea sustine ca in baza prevederilor HG 299 din 1998, Consiliul de Administratie al FPS a hotarat anularea rambursarii creditelor si fondurilor de restructurare in valoare de 8,347 miliarde de lei pe care FPS le-a acordat societatii IMGB SA, cu toate ca la acea data contractul de vanzare-cumparare actiuni fusese deja parafat de cele doua parti.
O alta problema pe care Curtea de Conturi o analizeaza in momentul de fata este convertirea in actiuni a datoriilor pe care IMGB le avea la BCR. Conform contractului de cesiune actiuni incheiat in 1998 intre FPS si BCR, obligatia de peste 20 miliarde de lei, reprezentand credite nerambursate la scadenta inregistrate la aceasta banca, a fost stinsa prin cedarea a 831.465 actiuni la valoarea lor nominala. Dupa cum era si normal, in acest caz, Curtea de Conturi a ajuns la concluzia ca datoria IMGB catre BCR a fost rambursata prin afectarea patrimoniului public al statului. Asa ca, desi la negocierea pretului de vanzare a pachetului majoritar de actiuni s-a avut in vedere diminuarea pretului cu valoarea creditelor de restructurare acordate de FPS, ulterior -Kvaerner-IMGB- a beneficiat de anularea rambursarii acestor imprumuturi prin afectarea patrimoniului statului.
Volumul de investitii norvegian, neonorat
Lupa verificarilor a cazut si pe -capitolul investitii-, pe care norvegienii s-au angajat sa-l respecte o data cu achizitionarea colosului IMGB. Potrivit documentelor semnate cu statul roman, -nordicii- si-a asumat un aport investitional in valoare de 39 milioane de dolari. Potrivit Curtii, inaintea expirarii perioadei-limite pentru realizarea investitiilor, august 2002, se incheie un contract aditional prin care se angajeaza sa renunte la nominalizarea obiectivelor de investitii, totodata acceptand si decalarea termenelor-limita privind realizarea investitiilor pana in august 2005. Totodata, statul a acceptat prin acest act caracterul de imprumut al sumelor destinate investitiilor primite de -K-IMGB- de la firme din grupul Kvaerner, asta desi in contractul de privatizare se prevedea clar obligatia actionarului majoritar de a investi in mamutul industrial romanesc. Mai ales ca tot Curtea a constatat ca, potrivit actului aditional, sumele imprumutate de catre firmele grupului Kvaerner sa fie luate drept investitii, dar numai cu conditia majorarii capitalului social cu aceste sume. Verificarile efectuate pana in prezent au reliefat faptul ca imprumuturile acordate -K-IMGB- in perioada 1998-octombrie 2002, pe baza unor contracte de imprumut distincte, au fost evidentiate in contabilitate la capitolul de imprumuturi si datorii. Astfel, societatea nou-creata s-a angajat la rambursarea a aproape 1.000 miliarde de lei puls dobanzile aferente de 1,4 milioane de dolari, bani care nu au mai fost considerati drept -plus- la capitalul social, asa cum prevedea contractul. Mai ales ca toate imprumuturile au aceeasi caracteristica: nu au stabilite termene scadente in vederea rambursarii, acest lucru putand fiind facut in orice moment in care -creditorii- vor cere acest lucru. Astfel, s-a ajuns la concluzia ca obligatiile norvegienilor in ceea ce priveste investitiile nu au fost de nici o culoare onorate.
Neregulile au caracterizat si afacerea -Casa de Cultura IMGB-. Activul a fost vandut de norvegieni cu 1,5 milioane de dolari fara ca certificatul de proprietate sa existe. Mai ales ca statul a fost vaduvit de pachetul de actiuni pe care trebuia sa-l -vireze- la capitalul social al IMGB in raport cu valoarea imobilului.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
