Arsuri

Tânărul ministru al sănătății, dl Cseke Attila, s-a gândit să-și dea demisia în urma tragediei de la Maternitatea Giulești dar nu s-a concentrat prea mult asupra ideii întrucât „de la gândire până la realizare e o distanță“ – pe care, într-adevăr, puțini demnitari reușesc s-o parcurgă. Așa că a cerut demiterea întregii conduceri a maternității care, la rândul ei, nu se gândise să demisioneze. Nici măcar asistenta care părăsise micuții și pe care unul dintre tații îndurerați a identificat-o ca fiind „chiar asistenta pe care am plătit-o“ n-a demisionat preferând să se ascundă de mânia opiniei publice. Tragedia a ajuns, firește, pe prima pagină a presei internaționale aducându-ne un nedorit „brand“ de țară: am fost țara a cărei revoluție a fost făcută de copii, apoi țara care-și vinde copiii, țara care-și neglijează copiii străzii – iar acum am ajuns țara care-și arde copiii. Nici nu se putea altfel, câtă vreme sistemul medical a fost căpușat (ca și economia) de firme private, cabinete particulare și farmacii personale care sifonau bugetul Sănătății. Cert este că la actuala rectificare bugetară făcută de premierul Boc pe principiul „prioritizării investițiilor publice“, cele mai mari investiții publice vor fi în pensii și ajutoare sociale (4 mld. la Min. Muncii) și în plata datoriilor (2 mld. la Sănătate). Investițiile în autostrăzi sau industrie au ratat prioritizarea. În paralel cu tragedia bebelușilor din Giulești, între Moscova și București s-a desfășurat un schimb de spioni însoțit, în premieră mondială, de imagini filmate: diplomatul român Gabriel Grecu, secretar I la ambasadă și ofițer acoperit al SIE, a fost surprins „în flagrant“ în timp ce culegea informații militare rusești din dulăpiorul unui supermarket și săltat de kaghebiști care l-au „reținut“ (contrar uzanțelor diplomatice) pentru filmări și fotografii date publicității înainte de expulzare. Conform cutumei, Bucureștiul l-a expulzat pe omologul acestuia de la ambasada Rusiei – ceea ce a trezit iritarea Kremlinului care a anunțat că „va lua măsuri“ întrucât spionul lor n-a fost prins în flagrant. Ce-or fi vrut? Să-i înscenăm un flagrant, cu televiziuni și mascați? Dincolo de faptul că flagrantul de la  Moscova pare o palmă dată Bucureștiului pentru condamnarea comunismului și la Chișinău, să sperăm că vom trimite acolo un spion mult mai bun care să simtă când i se întinde o cursă. Acasă la noi, acoperiții lor lucrează mult mai bine. Inclusiv în televiziune. Tia Serbanescu