Tarabagiii, in asteptarea spatiilor inchise

Renovarea pietelor, desi amanata o data, are -deadline- pentru 31 martie a.c. Cu toate ca a ramas mai putin de o luna pana la -ziua 0-, lucrarile propriu-zise sunt, in multe cazuri, departe de a fi macar incepute. Aceasta situatie se inregistreaza atat in Capitala, cat si in marile orase ale tarii. Conform HG 1103/2002, comerciantii care nu isi vor aduce spatiile la standardele prevazute de hotarare nu isi vor mai putea desfasura activitatea prin piete. Cum banii de la bugetele locale se dovedesc, ca de obicei, a fi insuficienti, iar in pietele privatizate constructiile nu -rasar- peste noapte, tarabagiii au inceput sa-si faca probleme ca vor ramane -pe drumuri-. Ultima oara ei fusesera -iertati- in noiembrie 2002.

Dotarile cerute se regasesc in foarte putine piete

Hotararea de guvern aprobata la sfarsitul anului trecut a impus unele conditii, despre care tarabagiii spun ca sunt aproape imposibil de indeplinit. Potrivit actului normativ, comerciantii care vor sa puna in vanzare produse alimentare ambalate, haine, incaltaminte, jucarii sau produse de uz casnic trebuie sa-si faca rost de -spatii care au alimentare cu energie electrica, apa, canalizare, ventilatie, incinte frigorifice, banc de probe pentru aparatura electronica si electrocasnica, spatii de depozitare care sa asigure temperatura de pastrare ceruta de producator, spatii delimitate de depozitare pentru produse alimentare si nealimentare-. Cum in Bucuresti sunt inca putine pietele care au astfel de dotari pentru sectorul tarabe – ba, mai mult, acestea nici nu pot fi facute intr-o luna -, micii comercianti vor fi nevoiti sa renunte la afacere daca guvernul nu amana, din nou, data aplicarii actului normativ.

Initial, Hotararea 1103 ar fi trebuit pusa in aplicare in data de 17 noiembrie 2002. Pentru ca majoritatea administratiilor locale din tara au atentionat guvernul ca este imposibil ca actul normativ sa fie aplicat atat de repede, reprezentantii executivului au revenit asupra deciziei, prelungind termenul pana la sfarsitul lunii martie 2003.

In unele piete, modernizarea nu va arunca chiriile in aer

In Bucuresti se stie despre lege, se incearca ceva, dar ar fi binevenita si o noua amanare. Potrivit primarului sectorului 1, Vasile Gherasim, pietele din aceasta zona administrativa vor avea numai spatii inchise, asa cum se prevede in hotarare. -In prezent, doua piete – 16 Februarie si Domenii, ambele privatizate – si-au construit ce era de construit. Intr-un stadiu avansat se afla si lucrarile din Piata Matache. Pentru pietele aflate in administrarea Consiliului local au fost alocati bani de la buget si sper ca pana la sfarsitul lunii martie, lucrarile sa fie incheiate-, ne-a declarat Gherasim.

Si in alte sectoare primarii cred ca se poate face cate ceva pana la data-limita. -Daca timpul ma va ajuta, voi termina sectorizarea in timp util. Costurile au fost destul de mari, peste doua miliarde lei, dar si aspectul va fi pe masura-, a declarat administratorul Pietei Berceni-Oltenitei, Traian Hojda. El a afirmat ca in piata sa, aflata sub contract de participatiune cu Primaria sectorului 4, desi s-a investit o suma mare, tarabagiii nu vor avea de suferit, intrucat chiriile pe spatii vor ramane la nivelul de la ultima negociere.

Brasovenii nu se iau dupa -bucurestenii teoreticieni-

Renovarea pietelor din Brasov, asa cum prevede Hotararea 1103, va incepe in aceasta primavara, chiar daca termenul-limita prevazut de actul normativ este 31 martie 2003. Micii comercianti au inceput sa-si faca iar griji si sa atentioneze ca, daca nu se obtine o prelungire a termenului, isi vor pierde locurile de munca. Majoritatea celor care au o taraba intr-una dintre piete sunt fosti muncitori in marile uzine, disponibilizati. Cu banii din salariile compensatorii, oamenii si-au deschis cate o mica afacere pentru a avea din ce trai.

Viceprimarul George Scripcaru sustine insa ca la Brasov situatia nu este atat de disperata. Pentru modernizarea pietelor s-au alocat bani prin bugetul municipiului, sumele fiind prinse in bugetul de venituri si cheltuieli al Serviciului Public Patrimoniu. -Nu cred ca trebuie sa ne luam dupa cei de la Bucuresti, care sunt niste teoreticieni. La Patrimoniu s-au prevazut banii si au fost impartiti pe fiecare piata. Au fost demarate procedurile si, ceea ce este foarte important, am primit de la comercianti propuneri si schite de modernizare pe care trebuie sa le luam in seama-, spune Scripcaru.

Modernizarea propriu-zisa bate pasul pe loc

Autoritatile brasovene spun ca nu le vor aplica sanctiuni comerciantilor, chiar daca se va depasi termenul prevazut de lege, dar pe perioada lucrarilor trebuie sa se mute din piete. Membrii Comisiei de monitorizare a Serviciului Patrimoniu au impartit banii pentru piete in doua categorii. Sumele necesare pentru studii si proiectare, trei miliarde de lei, si sumele pentru realizarea investitiilor, cinci miliarde lei. Cu toate ca banii par a fi insuficienti, se mizeaza pe o suplimetare la rectificarea bugetara. Comerciantii sunt nemultumiti de faptul ca in bugetul pe acest an au fost prevazuti prea putini bani pentru modernizarea pietelor. Ei spun ca, dupa calculele lor, banii nu vor ajunge decat pentru studii si proiecte, opunandu-se categoric concesionarii pietelor unui investitor privat. Mai mult, tarabagiii sustin ca prefera sa intre in parteneriat cu primaria si sa contribuie cu o parte din bani la modernizarea pietelor. Cu toate acestea, edilii Brasovului nu au reusit sa inceapa inca procesul de modernizare a pietelor orasului.