Liderul de la Kiev si-a anuntat intentia de a transfera o parte insemnata a prerogativelor sale parlamentului, dominat, in prezent, de fortele de opozitie. Procedand astfel, presedintele Leonid Kucima conteaza sa omoare doi iepuri dintr-o singura lovitura. Initierea reformei constitutionale, despre care se vorbeste de vreo doi ani la Kiev, i-ar oferi, in primul rand, sansa de a candida pentru un al treilea mandat, iar daca va pierde alegerile, i-ar asigura, in al doilea rand, o batranete linistita in fotoliul de senator.
Anuntata cu surle si trambite, interventia televizata a presedintelui Leonid Kucima nu a trezit o agitatie prea mare in randul opiniei publice din Ucraina. Avand in vedere experienta anilor trecuti, multi de asteptau la o miscare din partea sefului statului in ajunul reluarii, la 9 martie, a manifestatiilor de protest menite sa conduca la alungarea lui Kucima de la putere. Ieri, seful statului a inaintat spre examinare Radei Supreme proiectul de lege cu privire la amendarea Constitutiei tarii. Detaliile amplei reforme fusesera dezvaluite in ajun. Kucima insusi a prezentat esenta preconizatelor modificari. Cu cateva ore inaintea dicursului televizat, administratia prezidentiala expediase pe adresele corespondentilor ziarelor si agentiilor occidentale de presa o scurta prezentare a proiectului. De pe micul ecran, Kucima le-a cerut ucrainenilor sa sustina transformarile initiate de el si a promis ca textul proiectului in cauza va putea fi citit de toti doritorii: el va fi tiparit in ziar sau va aparea intr-o brosura separata.
Explicatii ca la scoala
Concret, Kucima a propus transformarea Ucrainei din republica prezidentiala intr-una parlamentar-prezidentiala. Ceea ce inseamna a ceda o parte din atributiunile mandatului prezidential catre parlament, unde opozitia este foarte bine reprezentata. Una dintre principalele prerogative fiind dreptul de formare a guvernului. -Electoratul alege pentru parlament deputati dintr-o formatiune politica sau alta. Partidele, care cel mai bine plasate isi formeaza fractiuni parlamentare. Aceste fractiuni formeaza majoritatea. Iar majoritatea formeaza guvernul-, a explicat, ca la scoala, Kucima. Presedintele isi rezerva doar dreptul de a numi patru ministri – de interne, al apararii, cel pentru situatii exceptionale si pe titularul portofoliului de externe. In aceste conditii, premierul va dispune de mult mai putine parghii de influenta asupra propriului cabinet decat parlamentul. Pentru ca Rada Suprema va desemna restul ministrilor, in timp ce seful executivului doar pe sefii comitetelor de stat.
Un simplu -zaharel-
Aparent, s-ar putea crede ca Leonid Kucima a recurs la compromisuri fenomenale in favoarea parlamentului. Calculul sefului statului ar putea fi rezumat cam asa: lansarea reformei constitutionale ar trebui sa stinga infierbantarea opozitiei, reprezentata de Iulia Timosenko, de socialistii lui Aleksandr Moroz si de comunisti, in preajma actiunilor anuale de protest. Cu doi ani in urma, demonstratiile din aceeasi zi din 9 martie au degenerat in adevarate revolte stradale: 19 membri ai fortelor de ordine au ajuns la spital, iar din randul participantilor la actiunea -Ucraina fara Kucima-, un numar de 240 de persoane au fost arestate. Ca atare, compromisul ales de Kucima nu este, in realitate, decat -un zaharel- aruncat in curtea parlamentului. Chiar daca reforma constitutionala nu va antrena ample divergente, ceea ce este putin probabil, Rada Suprema nu o va putea aproba mai devreme de sase luni, pentru simplul motiv ca, in virtutea legislatiei ucrainene, orice amendare adusa Constitutiei trebuie sa fie dezbatuta pe parcursul a doua sesiuni.
Un al treilea mandat?
Ceea ce inseamna ca respetivele legi vor intra in vigoare cu numai cateva luni inainte de alegerile prezidentiale programate pentru 2004. Cu alte cuvinte, Kucima se va debarasa de responsabilitea pentru situatia grea din economia nationala chiar in ajunul declansarii campaniei electorale. Va fi la tanc, avand in vedere ca reforma constitutionala i-ar putea asigura lui Kucima sansa de a-si incerca norocul pentru un al treilea mandat, posibilitate respinsa de actuala Lege fundamentala a Ucrainei. In plus, proiectul lui Kucima confera sefului statului dreptul de a dizolva parlamentul daca acesta nu reuseste sa formeze o majoritate parlamentara si un cabinet de ministri in termenul fixat.
Cine stie castiga!
In privinta legislatiei, prerogativele Radei Supreme vor fi, dimpotriva, limitate. Kucima a propus crearea unui parlament bicameral. Conform planului sau, camera inferioara ar urma sa se numeasca Adunare de Stat, cu 300 de deputati alesi pe liste de partid in sistem proportional. Camera superioara, sau camera regiunilor, va fi alcatuita din reprezentantii puterii executive: cate trei din partea fiecarei dintre cele 27 de unitati teritoriale ale Ucrainei. Daca Leonid Kucima nu va indrazni, totusi, sa mearga la un al treilea mandat, sau va pierde alegerile, i se va gasi un loc caldut. El va propune, dupa cum sustin analistii, introducerea automata in componenta camerelor a tuturor fostilor sefi de stat ai Ucrainei.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
